Înainte de a purcede la citirea ştirii propriu-zise, vă propunem o mică istorioară:

În 1969, profesorul Philip Zimbardo de la Universitatea Stanford a realizat un experiment unic în psihologia socială. El a luat două mașini identice și le-a lăsat în stradă în două locuri foarte diferite: una în Bronx, zona rău famată din New York și cealaltă în Palo Alto, o zonă bogată din California.

În câteva ore, mașina din Bronx a fost prădată și distrusă. Mașina lăsată în Palo Alto, în schimb, a rămas intactă. Este ușor de atribuit cauzele crimei sărăciei cartierului, dar, cu toate acestea, experimentul a continuat.

Când mașina din Palo Alto era încă nedeteriorată după o săptămână, cercetătorii au decis să spargă unul dintre geamuri. Rezultatul s-a schimbat. Furtul și vandalismul au redus vehiculul la o epavă. Ca în Bronx.

De ce geamul spart într-o mașină abandonată într-un cartier liniștit este capabil să declanșeze un astfel de proces?

Nu este sărăcia, ci ceva care are legătură cu comportamentul uman. Un geam spart într-o mașină abandonată transmite un sentiment de dezinteres și lipsă de reguli. Și fiecare nou atac suferit de mașină reafirmă această idee.

Experimentele ulterioare au arătat că, dacă după ce s-a spart fereastra unei clădiri, iar aceasta nu este reparată, toate celelalte vor fi în curând sparte. Dacă o comunitate prezintă semne de deteriorare și acest lucru nu pare să intereseze pe nimeni, crima se va dezvolta în curând.

Citeşte şi:  Moldova - țară agrară, care importă majoritatea alimentelor, inclusiv lapte

Această „teorie a geamurilor sparte” nu este decât o ipoteză valabilă pentru a înțelege degradarea societății și lipsa de respect pentru valorile coexistenței civile. Lipsa educației și formarea culturii sociale generează o țară cu „geamurile sparte”. O țară în care nimeni nu este dispus să le repare. Îți amintește ceva?

47% din populația Republicii Moldova face parte dintr-o clasă socială vulnerabilă și își acoperă cu greu cheltuielile pentru strictul necesar, iar dacă veniturile unor săraci și cresc, acest lucru se datorează remitențelor, potrivit studiului „Moldova inegală”, relatează IPN, potrivit evzmd.md.

Potrivit Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, în Republica Moldova persistă mai multe inegalități față de categoriile vulnerabile de persoane, lucru care înseamnă că politicile publice sunt un eșec total. Autoritățile ar trebui să-și regândească prioritățile și cum le finanțează, menționează activista.

Studiul arată că cei mai afectați de sărăcie sunt persoanele cu vârsta înaintată, mai ales femeile. 55% din gospodării unde sunt persoane cu dizabilități spun că serviciile de apă și canalizare sunt foarte scumpe pentru ei, iar în cazul romilor această cifră este de 66%. Într-o situație grea se află și fermierii.

Citeşte şi:  Pesta porcină a fost adusă în Moldova de persoane fizice

„Chiar dacă se declară peste tot că suntem o țară agrară, fermierii nu înregistrează niciun venit din anul 2006, ceea ce înseamnă că câștigurile fermierilor nu sunt într-o formă monetară, ci naturală. Aceștia nu beneficiază de prestații sociale, au venituri informale și nu au venituri din remitențe”, concluzionează Alina Andronache.

Din punct de vedere teritorial, studiul observă o diferență la capitolul speranță de viață în diferite raioane. De exemplu, în anul 2017 speranța de viață în Șoldănești era de 68 de ani, iar în Edineț de 74 de ani. În anii 2010-2017, speranța medie de viață în raionul Călărași a crescut cu 5 ani, în Leova doar cu un an. Situația este influențată de calitatea serviciilor medicale, indicii demografici, condițiile de trai. „Aceasta demonstrează că politicile naționale nu sunt ajustate la nivel local și la problemele reale ale oamenilor”, spune activista.

Din perspectiva egalității de gen, femeile continuă să fie un grup vulnerabil practic în toate domeniile. 17% din femei au răspuns că ar fi o problemă foarte mare să procure medicamente în valoare de 200 de lei pentru că nu au bani, iar 37% – pentru că nu au suficienți bani. 42% nu se adresează medic chiar dacă au nevoie. Aproximativ 16% nu se internează în spital indiferent de problemă din cauza lipsei de timp sau a mijloacelor financiare. La fel, femeile sunt supuse mai des formelor de violență. Una din cauze este că multe victime consideră că e bine să tolerezi violența pentru a-ți păstra familia.

Citeşte şi:  În Moldova va fi deschis Oficiul NATO

Bărbații rămân în continuare un grup vulnerabil din perspectiva consumului de alcool și tutun.

Olga Lîsenco, reprezentanta Alianței Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități, a remarcat că persoanele cu dizabilități au venituri mai mici comparativ cu alte grupuri sociale. 75% din veniturile peroanelor cu dizabilități reprezintă doar prestațiile sociale. Ele sunt implicate mai puțin în luarea deciziilor. Persoanele cu dizabilități mai rar se adresează după servicii medicale, una din cauze fiind lipsa surselor financiare suficiente. Problema e atestată mai mult în zona rurală. Olga Lîsenco mai spune că persoanele cu dizabilități nu-și cunosc drepturile. Alianța recomandă dezvoltarea serviciilor de suport pentru persoanele cu dizabilități și angajare asistată.

Raportul este realizat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună pentru Oportunități Egale”, implementat de Fundația Est-Europeană în Parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).