„Nu putem să nu comunicăm”, astfel se intitulează o axiomă emisă de Paul Watzlawick, psihoterapeut și teoretician în științele comunicării. Astfel, în interacțiunea noastră interumană, orice comportamnet poate căpăta valoare comunicațională.

Cei mai mulți dintre noi știm deja că 55% din interacțiunile noastre reprezintă limbajul corpului și contactul vizual, 38% reprezintă limbajul paraverbal (tonul, volumul sau viteza vocii), și doar 7% este adjudecat de cuvântul în sine.

Dar, din ce în ce mai des, observăm că noile media tind să ia locul comunicării tradiționale. Apariția gadget-urilor și a aplicațiilor digitale aduc cu sine înlocuirea comunicării interpersonale cu cea online sau electronică.

Într-un nou raport publicat de Nielsen, intitulat „Războiul ecranelor: Bătălia pentru vizibilitate într-o lume a TV-ului omniprezent”, se arată că aproape şapte din zece persoane la nivel mondial, adică 69%, consideră că interacţiunile faţă în faţă sunt înlocuite cu cele electronice.

Acest studiu urmărește rapida dezvoltare globală a domeniului video digital, motiv pentru care își dorește să arate modul în care consumatorii îşi adaptează preferinţele de vizionare la o nouă realitate, în care trei sferturi dintre ei se bucură de libertatea de a fi conectaţi oriunde, oricând.

În timp ce televizorul este încă ecranul preferat pentru vizionarea majorităţii formatelor de conţinut video, proliferarea instrumentelor digitale şi interacţiunea cu social-media înclină balanţa de la furnizor către consumator, potrivit unui studiu remis de Mediafax.

Citeşte şi:  Măsuri SIMPLE pentru a vă PROTEJA de spionajul prin internet

Potrivit http://www.descopera.ro, studiul „The Nielsen Global Digital Landscape” a apelat la 30.000 de respondenţi online din 60 de ţări pentru a înţelege modul în care schimbările din peisajul digital afectează maniera, locul şi motivele pentru care oamenii urmăresc programele video.

Programele video au fost definite ca orice tip de conţinut – cum ar fi TV, programe prin cablu, filme profesionale şi conţinut generat de consumatori – care este urmărit pe televizor, computer şi dispozitive mobile precum telefon, tabletă, e-reader. Studiul examinează, de asemenea, preferinţele de consum pentru programarea vizionărilor, incluzând instrumente care sunt cele mai utilizate pentru anumite genuri şi cele care sunt preferate pentru a urmări programe video acasă şi în deplasare.

Diferite tipuri de conținut video, în medie cu peste 5% mai mult față de media europeană – așa s-ar traduce în câteva cuvinte ceea ce reprezintă televizorul în țara noastră.

„Videoclipurile scurte sunt urmărite cel mai mult pe calculator, televizorul şi telefonul mobil ocupând următoarea poziţie, cu scoruri similare. Conversaţiile în timp real din social media înlocuiesc întâlnirile fizice în jurul aparatului de cafea pentru o discuţie despre emisiunea favorită de la TV. Emisiunile TV live au devenit un eveniment social ce iese din spaţiul închis al sufrageriilor”, continuă specialiștii.

Citeşte şi:  Chinezii deschid cea mai mare fabrică de clonare din lume: ''Vom crea, prin clonare, câte 100.000 pe an''

Un procent de 53% dintre respondenți au reliefat că urmăresc emisiunile TV, pentru a fi informați și pentru a putea lua parte la conversațiile din social media, 47% dintre respondenţii la nivel global spun că sunt conectaţi la social media în timp ce urmăresc programele video, iar mai mult de jumătate (58%) caută pe internet în timpul vizionării programelor.

Conform informațiilor emise de Mediafax, televizorul este prima alegere pentru vizualizarea materialelor video pentru toate generaţiile, dar statutul său de lider este cel mai evident în rândul consumatorilor maturi. La nivel global, 91% dintre respondenţii „Generaţiei Tăcute” (65+ ani) spun că se uită la programe video la TV, fiind urmaţi de 84% dintre cei din generaţia Baby Boomer (cu vârste cuprinse între 50 şi 64 de ani), 75% din Generaţia X (35-49) şi 62% dintre Mileniali (21-34) şi Generaţia Z (15-20 ani).

De cealaltă parte a baricadei se află utilizarea computerului, respectiv a telefonului mobil, care are un procent de 100%, în rândul tinerilor. Un număr de patru din zece respondenți din Generaţia Z şi Mileniali (42% fiecare) au declarat că se uită la programe video pe calculator, comparativ cu 31% din Generaţia X, 25% dintre respondenţii generaţiei Baby Boom şi 15% dintre respondenţii Generaţiei Tăcute.

Citeşte şi:  Când devine tehnologia toxică

„În mod similar, o cincime dintre Mileniali şi respondenţii Generaţiei Z (22%, respectiv 20%) au spus că se uită de pe un telefon mobil, comparativ cu 14% din Generaţia X, 6% dintre Baby Boomers şi 2% dintre respondenţii Generaţiei Tăcute. Gradul de utilizare a tabletelor este cel mai mare între Mileniali (16%) şi respondenţii Generaţiei X (15%). Prin comparaţie, 12% dintre respondenţii Generaţiei Z, 8% dintre Baby Boomers şi 4% dintre repondenţii Generatiei Tăcute au precizat că se uită la materiale video de pe tablete”, ne mai informează autorii studiului.

Pentru a putea realiza acest sondaj în condiții de eficiență și eficacitate, s-a apelat la respondenți cu acces la serviciul de internet din 60 de țări.

„În ţările în curs de dezvoltare, unde internetul nu s-a răspândit la potenţial maximum, este posibil ca publicul ţintă al acestui studiu să fie mai tânăr şi cu un statut financiar mai ridicat decât media populaţiei ţării respective”, completează cercetătorii.