In Ajunul Bobotezei se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Potrivit canonului 1 al Sfantului Teofil al Alexandriei, in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru.

Ajunul Botezului Domnului

Ajunul Botezului Domnului

Postul din ziua de 18 ianuarie (5 ianuarie) dateaza din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Sfantului Botez a doua zi. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

In Ajunul Botezului Domnului – Sfintirea casei

In Ajunul Botezului Domnului exista obiceiul ca preotul sa mearga in parohia sa, la enoriasi, acasa pentru a le sfinti casele stropindu-le cu apa sfintita. Folosirea apei nu este intamplatoare. Apa, ca element fundamental al creatiei, fiindca se foloseste la spalarea si curatirea fizica a trupului uman sau a celorlalte corpuri materiale, este asociata si lucrarii de curatire spirituala, de spalare a urmelor lasate de pacatele si faradelegile oamenilor. Apa sfintita de preot poarta in ea puterea curatitoare si sfintitoare a harului dumnezeiesc. Cand face sfintirea apei preotul se roaga pentru ca: “apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh”, “pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire”, “pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica” si pentru ca “prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor”.

Citeşte şi:  Astăzi 15/28 august este Adormirea Maicii Domnului

Botezul Domnului

Nu Dumnezeu are nevoie de apa sau de alte elemente materiale pentru a-si trimite binecuvantarea si sfintenia Sa, ci omul are nevoie de ea pentru a primi lucrarea lui Dumnezeu. Pentru ca este trup si suflet, pentru ca are o constitutie psihosomatica cum spunem (psihi = suflet, soma = trup), omul are nevoie de aceasta ingemanare a spiritului cu a materialul, are nevoie de semne materiale care sa indice prezenta si lucrarea harului dumnezeiesc.

Citeşte şi:  Metaniile în Postul Mare şi în viaţa creştinului

De aceea Dumnezeu a randuit ca omul sa se impartaseasca de harul si puterea dumnezeiasca, de Dumnezeu Insusi prin intermediu unor elemente componente ale lumii noastre materiale. Astfel, ne impartasim de Trupul si Sangele lui Hristos prin painea si vinul euharistic, primim lucrarea harului Duhului Sfant prin gustarea sau stropirea cu apa sfintita sau prin untdelemn sfintit etc.

Biserica a stabilit ca sfintirea caselor credinciosilor sa se faca prin doua randuieli de slujba distincte care nu se exclud una pe alta, ci se completeaza reciproc. Prima randuiala este stropirea caselor cu aghiasma mare in ajunul Bobotezei. La fel de importanta este cea de a doua randuiala si anume slujba sfestaniei sau aghiasmei mici care se savarseste la mutarea in casa noua si apoi se repeta in fiecare an sau chiar mai des atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.

Citeşte şi:  Pomenirea Sf. Cuv. Zaharia Postitorul de la Lavra Peșterilor din Kiev, din Peșterile din Depărtare

Prin sfintirea casei, asezam casa sub obladuirea lui Dumnezeu. Casa nesfintita, ca si omul nebotezat, este vulnerabila lucrarii raului. In casa sfintita omul este ocrotit in fata relelor, daca el insusi nu aduce raul in casa prin savarsirea lui si printr-o viata departata de Dumnezeu.

Sursa: Ortodox liber – Nihil sine Deo