Alimentele procesate au preluat controlul asupra meselor noastre deoarece sunt relativ ieftine, au un gust bun şi fac procesul de preparare al mâncării mai simplu. Nu mai trebuie să cureţi şi să tai o legumă. Pur şi simplu pui mâncarea la cuptorul cu microunde şi totul e gata.
Însă, chiar dacă impresia pe moment este că economisim timp sau bani, utilizarea alimentelor procesate va ajunge să ne coste mult mai mult pe termen lung, atunci când starea noastră de sănătate va începe să se deterioreze, scrie Dr. Mercola.
Alimentele procesate au adesea o valoare nutriţională redusă şi sunt alterate din punct de vedere chimic pentru a “păcăli” papilele gustative, astfel încât acestea să transmită semnale incorecte corpului (cel care, în condiţii fireşti, activează mecanisme de apărare şi respingere a alimentelor care nu îi fac bine).
De asemenea, produsele procesate sunt pline de aditivi, dintre care cei mai dăunători sunt:
1. Fructoza
După cum se ştie, în urmă cu aproximativ 35 de ani a devenit disponibilă la scară comercială tehnologia de producere a acestui îndulcitor. Utilizată din ce în ce mai mult în industria alimentară, fructoza a determinat reducerea preţului zahărului, iar acum a devenit sursa principală de calorii.
Majoritatea alimentelor procesate conţin sirop de porumb cu un conţinut bogat de fructoză sau unele variaţii ale acestuia. Consumul de fructoză inhibă sentimentele de saţietate în mai multe moduri, având, în cele din urmă, consecinţe serioase asupra greutăţii şi sănătăţii generale a organismului.
Fructoza diminuează senzaţia de saţietate, deoarece reduce nivelul de leptină, unul din cele mai puternice elemente de reglare a foamei şi a depozitării de grăsime din organism. Efectul direct este creşterea nivelului de trigliceride în sânge.
În schimb, rezistenţa la leptină este unul din factorii cei mai importanţi care stau la baza bolilor umane. De exemplu, joacă un rol semnificativ, dacă nu principal, în dezvoltarea afecţiunilor cardiace, obezitate, diabet, osteoporoză, boli auto-imune, afecţiuni reproductive şi poate influenţa rata de îmbătrânire.
Spre deosebire de glucoză, care suprimă grelina (“hormonul foamei”, cel care te face să îţi doreşti şi mai multă mâncare), fructoza nu face acest lucru.
De asemenea, fructoza creşte nivelurile de insulină, interferează în comunicarea dintre leptină şi hipotalamus, activând peste măsură semnalele care stimulează centrii de plăcere ai creierului. Pentru păstrarea stării de sănătate, doctorul Mercola recomandă menţinerea consumului de fructoză sub 25 de grame pe zi (ceea ce este practic imposibil pentru o persoană care mănâncă în principal alimente procesate).
2. Ingrediente modificate genetic
Aproximativ 75% din alimentele procesate conţin ingrediente modificate genetic, care sunt asociate cu probleme grave de sănătate.
AAEM a revizuit cercetarea disponibilă şi a realizat un memorandum, recomandând tuturor doctorilor să-şi sfătuiască pacienţii să adopte o alimentaţie fără organisme modificate genetic, deoarece acestea sunt asociate cu:
– Infertilitate
– Probleme ale sistemului imunitar
– Probleme gastrointestinale
– Leziuni ale organelor
– Reglarea disfuncţională a colesterolului şi insulinei
– Îmbătrânirea accelerată
Unul din primii paşi recomandaţi celor care evită ingredientele modificate genetic este acela de a reduce nivelul alimentelor procesate din alimentaţie.
3. MSG (glutamat de monosodiu)
Glutamatul de monosodiu (MSG), un potenţiator de arome, este adăugat la mii de alimente procesate şi utilizate în restaurante de tip fast-food. MSG-ul este unul din cei mai dăunători aditivi alimentari de pe piaţă şi este utilizat în supe la conservă, biscuiţi, carne, dressinguri de salată, mâncare congelată, chiar şi în laptele bebeluşilor.
Glutamatul este atât de popular deoarece îmbunătăţeşte aroma alimentelor, făcând carnea procesată şi mâncarea congelată să aibă un gust mai bun şi un miros mai îmbietor, iar dressingurile de salată să fie mai savuroase.
De asemenea, este şi o excitotoxină, ceea ce înseamnă că supraexcită celulele noastre, provocând leziuni cerebrale la mai multe niveluri, şi declanşând sau agravând diferite afecţiuni, cum ar fi Alzheimer sau Parkinson.
4. Aditivi alimentari
Peste 3000 de aditivi alimentari, conservanţi, potenţiatori de aromă, coloranţi şi alte ingrediente sunt adăugaţi în alimentele din întreaga lume. Un argument “liniştitor” este cel care spune că aceste substanţe sunt autorizate din punct de vedere legal. Însă, câte din aceste substanţe sunt sigure pentru consumul pe termen lung (în mod individual sau în combinaţie cu altele) este o cu totul altă poveste.
Multe dintre ele, cum ar fi nitraţii de sodiu, BHA, BHT, aspartam, Albastru 1,2 şi bromură de potasiu, sunt asociate cu un risc crescut de cancer. Alţii sunt xenoestrogeni care imită estrogenii, fiind asociaţi cu reducerea numărului de spermatozoizi la bărbaţi şi cu un risc crescut de cancer mamar la femei.
De asemenea, studiile au arătat şi faptul că o varietate largă de coloranţi alimentari obişnuiţi şi conservantul benzoat de sodiu, întâlnit în multe băuturi carbogazoase, sucuri de fructe şi dressinguri de salată, determină cu grad mare de hiperactivitate la copii.
În acelaşi timp, coloranţii alimentari numerotaţi cu E (cum ar fi tartrazin (E102), ponceau 4R (E124), galben de apus (E110), carmoizină (E122), galben quinolina (E104) şi roşu allura AC (E129) afectează grav creierul copiilor, la fel ca şi plumbul din benzină, determinând o reducere semnificativă a coeficientului de inteligenţă.
Din fericire, atunci când eviţi alimentele procesate, reuşeşti să elimini o mare parte din aditivii alimentari toxici.
- Întoarcerea la alimentele neprocesate şi integrale
O primă soluţie la multe din problemele de sănătate care afectează oamenii din ziua de azi este aceea de a găti mâncarea acasă, de la zero. Fie că este vorba de tine însuţi, o rudă, soţia, sau o persoană angajată, cineva trebuie să petreacă un timp în bucătărie.
Multe persoane au impresia că a găti de la zero este o activitate extrem de complicată care acaparează foarte mult timp şi care costă mai mult decât îşi pot permite. De cele mai multe ori, acest lucru nu este adevărat.
Totodată, este nevoie să ne auto-educăm pentru a face diferenţa între alimentele reale şi alimentele îmbibate cu substanţe chimice, aromate în mod artificial, care se află pe majoritatea rafturilor din supermarketuri.
Iată câteva din semnele care indică alimente sănătoase, de o calitate înaltă:
– Sunt crescute fără pesticide şi îngrăşăminte chimice;
– Nu sunt modificate genetic;
– Nu conţin hormoni de creştere adăugaţi, antibiotice sau alte medicamente;
– Nu conţin niciun ingredient artificial, şi niciun conservant;
– Sunt proaspete (dacă vrei să alegi între produse organice ofilite sau produse convenţionale locale proaspete, cele din urmă sunt varianta mai bună);
– Sunt crescute respectând legile naturii (ceea ce înseamnă că animalele sunt hrănite cu un regim alimentar nativ, nu cu un amestec de cereale şi produse secundare de origine animală, şi au un acces liber la mediul exterior).
– Sunt crescute într-un mod sustenabil (folosind cantităţi minime de apă, protejând solul de la epuizare şi transformând deşeurile animale în îngrăşământ natural, în loc de poluanţi ecologici).
Sursa: financiarul.ro
