„De data aceasta vreau să vă spun o mică poveste. Și ea începe în felul următor:
O tânără soție însărcinată a fost dusă la spital pentru o simplă criză de apendicită. Medicii au fost nevoiți să-i pună ghiață pe stomac, iar la finalul acestor tratamente medicii i-au recomandat să avorteze copilul. I-au spus că aceasta e cea mai bună soluție pentru că pruncul se va naște sigur cu o anumită dizabilitate / infirmitate.
Dar tânara și curajoasa soție a decis să nu facă avortul și copilul s-a născut.
Acea femeie era mama mea și acel copil eram eu.
Poate sunt subiectiv dar cred că ea a făcut alegerea potrivită. Și sper că această poveste să fie un îndemn pentru acele mame care se află uneori în momente dificile, în momente de viață complicate, dar vor să-și salveze viața copilului.
Ca rămas bun vă voi cânta o melodie foarte îndrăgită de copii mei și sper că vă place și vouă și am inclus-o pe ultimul album. Cântare e frumoasă pentru că e veselă, o cântare care exprimă fericirea.” (Andreea Bocelli)
Cam la fel a fost și cu Bethoven. Cine suntem noi să decidem!?