În ultima vreme primesc din partea creştinilor tot mai multe indignări şi nemulţumiri în privinţa valului de pedepse juridice (amenzi, închisoare) ce vor fi aplicate pentru aşa numita „discriminare” şi „intoleranţă” faţă de purtătorii şi promotorii viciilor sociale.
Aceste frămîntări au apărut în contextul înfiinţării Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi egalităţii de şanse, organ „poliţienesc”, „bîtă” la îndemîna cuiva creat în baza Legii Nr. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalităţii.
Acest organ va „sensibiliza” societatea pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare şi promovare a toleranţei faţă de tot şi de toţi.
Care sînt pericolele pentru Biserică, ca instituţie juridico-socială ? Biserica poate fi comparată cu un Stat. Dar ce este un Stat ? Statul este un colectiv de oameni cîrmuit de putere (set de organe ale statului). Statul se aseamănă cu un organism viu.
Dacă omul este sănătos, atunci şi colectivul din care face parte este sănătos, dacă omul este bolnav, atunci şi colectivul din care face parte începe să nu mai funcţioneze aşa cum trebuie. Aşa cum omul bolnav se adresează medicului pentru lecuirea sa trupească, tot aşa şi Biserica este „medicul” omului păcătos pentru lecuirea sufletească. Dacă nu ar exista aceste „leacuri” omul ar pieri.
Oamenii sînt concepuţi după chip şi asemănarea lui Dumnezeu. Nici un om nu este întocmai, leit cu alt om. Oamenii se nasc cu trăsături care îi deosebesc de ceilalţi oameni.
Aşa cum părinţii îşi mustră din dragoste copiii săi la fel şi Biserica este chemată să-şi mustre creştinii săi din dragoste şi spre îndreptarea „celor chemaţi”. Dacă un organism aflat în putrefacţie nu este îngropat (înhumat) el va servi sursă de infecţie pentru celelalte organisme vii şi sănătoase.
Dacă noi, ca slujitori ai Bisericii vom continua lupta cu avorturile (uciderea copiilor în pîntecele mamelor) sau a consumului de contraceptive (a otrăvurilor) vom fi învinuiţi de promotorii acestor practici de discriminare şi lipsă de toleranţă. Dar ce este toleranţa ? Pentru o înţelegere lesnicioasă am să aduc un exemplu. Dacă cineva intră şi ia fără voie din casa noastră lucrurile necesare (mobila, vesela, alimentele, etc.) noi trebuie să-l tolerăm, adică să „acceptăm” ca hoţul să ia fără voie, altfel vom fi traşi la răspundere pentru intoleranţă.
Dacă într-un colectiv din 5 oameni 4 sînt sănătoşi, iar unul din ei este purtătorul unei boli infecţioase (de exemplu, tuberculoza, holera, etc.) şi trebuieşte neapărat izolat, atunci din punct de vedere al „nediscriminării” purtătorul infecţiei dacă nu va dori să fie izolat şi lecuit va fi considerat ca „descriminat”, iar acei 4 oameni sănătoşi vor fi amendaţi.
Mîine, poimîne această „modă” a nediscriminării şi intoleranţei va anula sărbătorile creştinilor Paştele, Naşterea Domnului, Adormirea Maicii Domnului pentru că unii se vor considera „discriminaţi” de aceste sărbători împărăteşti şi vor cere ca aceste sărbători să fie înlocuite cu altele, gen „8 martie”.
Familia constituie celula de bază a unui popor. Vom demonstra cum se distrige „familia” prin instrumentul „antidiscriminării”. Prima cale este distrugerea ierarhiei în cadrul familiei, adică inversării rolurilor dintre „barbat” şi „femeie”. „Femeia” din zilele noastre se consideră „discriminată” dacă nu participă în locul bărbatului la luarea anumitor decizii social-publice. Prin urmare, bărbatul nu mai este dobînditorul de resurse pentru familie, ci femeia, astfel femeile în baza „principiului nedescriminării” nu vor mai dori să nască copii, să-i educe, să gătească mîncare, să spele rufe, etc. În ultima vreme se observă tot mai des inversarea acestor roluri, au apărut multe organizaţii feministe, de emancipare şi, prin urmare, este tot mai mare numărul de divorţuri.
Astfel, treptat, prin mecanisme vizibil distrugătoare, se realizează clar interesele unora, care ţintesc dur în ceea ce numim morală, cumsecădenie, sfinţenie, precum şi drepturile celor majoritari.
„Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrînaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii (1 Corinteni 6, 9-10)”
+Petru
EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI