Stăpâniți de plăceri, de discuții asupra acestor noțiuni înalte, prin care ei greșit socotesc a plăcea lui Dumnezeu, uită a-și curăți inimile, a se gândi la slaba lor cunoaștere, la adevărata mortificare și la tăierea voinței. Sunt cuprinși de patima mândriei și devin ei înșiși idolii cugetării lor.

Aroganța minții – un lucru foarte periculos și greu de îndreptat

Aroganța minții – un lucru foarte periculos și greu de îndreptat

De aceea, încet-încet, pe nesimțite, fără a-și da seama, ajung a crede că numai au nevoie de sfatul altora. Atunci se obișnuiesc, în orice trebuință, să alerge la propria lor judecată.

Citeşte şi:  Postul slăbește trupul și înalță duhul

E un lucru foarte periculos și greu de îndreptat, fiindcă aroganța gândirii e mai periculoasă decât cea a voinței, când aroganța voinței, manifestată în minte, e mai ușor a fi remediată, supunându-se celei ce-i urmează.

Dar când mintea are o opinie greșită, că judecata ei este mai bună decât a celorlalți, cum și prin ce poate fi corijată? Și cum poate un om să se supună raționamentului celorlalți câtă vreme îl consideră nu așa de bun ca al său?

Citeşte şi:  Copiii au nevoie de implicarea părinților, pentru a rezista ispitelor lumii

Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Galați, p. 28