Pomenirea morților este un obicei important al credincioșilor. Biserica Ortodoxă spune că moartea reprezintă despărțirea sufletului de trup. Trupul este dat pământului, iar sufletul se întoarce la Dumnezeu. Viața omului nu se sfârșește odată cu moartea trupului, iar acesta este motivul pentru care cei trecuți în neființă sunt amintiți de către cei care sunt încă pe Pamant. Cei adormiți sunt pomeniți pururea.

Astăzi îi pomenim pe morții noștri

Pomenirea morților are ca scop aducerea odihnei celor care au plecat la Dumnezeu, iertarea păcatelor lor și aducerea amintirii lor printre cei vii.

Ce facem de Sâmbăta morților

Cel mai important lucru pe care îl putem face pentru pomenirea celor adormiți este ca aceștia să fie pomeniți la Sfânta Liturghie. Așadar, pomenirea lor poate fi însoțită prin parastase, pomeni, milostenii sau lucruri împărțite.

În ziua de pomenire a adormiților, credincioșii duc la biserică pentru amintirea celui decedat: colivă, colac și o sticlă de vin, fiecare însoțite de câte o lumânare care se aprinde în timpul slujbei de pomenire. De asemenea, se înmânează preotului dinainte de slujbă pomelnicul pe care sunt trecuți cei adormiți. Totodată, pot fi pregătite de acasă câteva pachete cu alimente pentru a fi date de pomană imediat după sfințirea acestora.

Pentru pomenire este foarte important să folosești lumânări din ceară curată, fabricate după ritualul creștin, și nu cumpărate de oriunde. Iar dacă ai mai mulți adormiți de pomenit, le poți face un pomelnic comun.

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!