Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două prevederi din Legea privind declararea averii și intereselor personale, care stabilesc obligația depunerii declarațiilor de avere și interese personale ”exclusiv în formă electronică”.
Ombudsmanul a contestat următoarele prevederi:
- Art. 7, alin. (1): ”Subiectul declarării este obligat să depună declarația în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1”.
- Art. 24, alin. (2): ”Până la 1 ianuarie 2018, subiecţii declarării își vor depune declaraţiile de avere şi de interese personale în formă scrisă, pe suport de hârtie sau sub formă de document electronic. Începând cu 1 ianuarie 2018, subiecţii declarării vor fi obligați să-și depună declaraţiile exclusiv în formă electronică, prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a Autorității Naționale de Integritate.”
Avocatul Poporului a indicat că a depus sesizarea în contextul notificării de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a problemei imposibilității depunerii declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării, care nu dispun de cod numeric personal în legătură cu circumstanțe de ordin personal și/sau religios.
Aceste categorii de subiecți nu își pot perfecta semnătura electronică, deoarece elemental principal pentru emiterea semnăturii este numărul de identificare de stat. În lipsa semnăturii electronice nu pot fi semnate nici declarațiile în format electronic.
ANI a propus în sesizările către Avocatul Poporului, modificarea legislației astfel încât, subiecții declarării cu buletin provizoriu, fără IDNP, să poată depune declarațiile pe supărt de hârtie, similar subiecților declarării a căror identitate este atribuită la secret de stat (angajații SIS, CNA, MAI).
Autorul sesizării indică că subiecții declarării sunt obligați să depună declarațiile exclusiv în formă electronic, fără a ține cont de faptul că legislația permite renunțarea la IDNP. Ombudsmanul notează că statul a prevăzut astfel posibilitatea renunțări la IDNP pentru respectarea drepturilor omului, dar a omis respectarea acestor drepturi în cazul subiecților declarării averii.
Autorul mai notează că situația acestor personae rămâne incertă, iar fiind lipsite de posibilitatea depunerii declarațiilor de avere, aceste personae riscă răspundere contravențională cu/sau încetarea raporturilor de muncă.
Avocatul Poporului consider că normele contestate contravin Constituției și cere Curții exercitarea controlului constituționalității lor, în măsura în care vizează persoanele fără IDNP.
Sursa: bizlaw.md