Spuneau despre avva Ammun că a trăit două luni dintr-o măsură de orz. Şi a venit la avva Pimen şi i-a spus:
– Dacă merg la chilia vecinului sau vine el la mine pentru vreo trebuinţă, ne sfiim să vorbim unul cu altul, ca nu cumva să se strecoare vorbe străine.
– Bine faci; tinereţii îi foloseşte păzirea.
– Dar bătrânii cum făceau?
– Bătrânii care se desăvârşeau nu aveau nimic străin în gură, ca să vorbească.
– Dacă e nevoie să vorbesc cu vecinul, crezi că e bine să vorbesc din Scripturi sau din cuvintele bătrânilor?
– Dacă nu poţi să taci, mai bine din cuvintele bătrânilor şi nu din Scriptură, căci primejdia nu e mică.

Citeşte şi:  Păcătosul îl urăşte pe cel drept