3. S-a dus odată un frate către avva Theodor şi a făcut trei zile, rugându-l ca să audă vreun cuvânt. Iar el nu i-a răspuns lui. Şi a ieşit scârbit. Zis-a către el ucenicul lui: avvo cum de nu i-ai zis vreun cuvânt; căci s-a dus scârbit? Şi i-a zis bătrânul: cu adevărat nu i-am grăit lui, căci este neguţător şi în cuvinte străine voieşte să se slăvească.

4. Zis-a avva Theodor iarăşi: de ai prieteşug cu cineva şi se va întâmpla să cadă el în ispita curviei, de poţi, dă-i lui mâna şi trage-l în sus. Iar de va cădea în eres şi nu se va pleca ţie să se întoarcă, degrabă taie-l pe el de la tine, ca nu cumva zăbovindu-te să cazi împreună cu el în groapă.

5. Se spunea pentru avva Theodor al Fermei, că aceste trei capete avea mai presus decât alţii: neaverea, nevoinţa şi fuga de oameni.

6. Petrecea odată avva Theodor cu fraţii în Schit şi mâncând ei, luau cu evlavie paharele, tăcând şi nezicând cuvântul: iartă! Şi a zis avva Theodor: au pierdut călugării obiceiul cel bun, nezicând: iartă.

7. L-a întrebat pe el un frate, zicând: voieşti, avvo, să nu mănânc pâine câteva zile? Şi i-a zis lui bătrânul: bine faci, că şi eu am făcut aşa. Şi i-a zis lui fratele: voiesc să pun năutul meu în pitărie şi să-l fac făină. Zis-a lui bătrânul: dacă iarăşi te duci la pitărie, fă-ţi pâinea ta! Şi ce este trebuinţă de această purtare?

8. A venit unul din bătrâni către avva Theodor şi a zis lui: iată, cutare frate s-a întors în lume. Şi i-a zis lui bătrânul: pentru aceasta te minunezi? Nu te minuna, ci mai vârtos te minunează de vei auzi, că a putut cineva să scape din gura vrăjmaşului.

Pentru avva Theodor al Fermei (din Patericul Sfinților Bătrâni)

10.De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te,
11.Ştiind că unul ca acesta s-a abătut şi a căzut în păcat, fiind singur de sine osândit.

Epistola către Tit a Sfântului Apostol Pavel, cap. III, 10-11