In conformitate cu informaţiile oficiale oferite de Direcţiile de Sănătate Publică din România vom prezenta mai jos care sunt şi ce înseamnă aditivii alimentari prezenţi în hrana din comerţ, alimente pe care le numim „antropizate” (adică create, inventate de om, şi nu cele naturale).

Aditivii alimentari sunt substanţe chimice adăugate în diverse produse alimentare pentru a le face (mai) vandabile, pentru a le îmbunătăţi aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Litera „E” simbolizează faptul că au fost testate minim şase ani şi astfel au fost atestate la nivel european. Cu toate acestea, multe dintre ele consumate în exces devin periculoase pentru organism:

Benzoatul de sodiu (E211) este des întâlnit şi este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. Băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg/ 250 ml); se mai adaugă în lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri; prezent în multe medicamente (Tylenol, Phenergan). Potrivit specialiştilor, E211 provoacă urticarie şi agravează astmul. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen, însă este permis în România, dar interzis în SUA.

Acidul citric (E330) produce afecţiuni ale cavităţii bucale (afte) şi are acţiune cancerigenă. Se găseşte în cele mai multe sucuri care se află în comerţ, muştar (sub formă de arome), ciuperci conservate.

Acidul fosforic (E338) produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.); este folosit şi în preparatele din brânză.

Aspartamul (E951) este un îndulcitor des folosit şi poate fi sursă a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetătorilor. Este cancerigen. Se întâlneşte cel mai des în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare; este interzis în SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. în timp poate apărea şi deficit de calciu. Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii; cefalee, insomnie, tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală, palpitaţii şi predispune la îngrăşare. în acelaşi timp, E951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.

Acid benzoic (E210) şi derivaţii lui – E213 – benzoat de calciu, sunt cancerigeni.

E952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în SUA (din 1970) şi în Anglia din cauza potenţialului cancerigen.

Citeşte şi:  Cine crede, trăieşte mai mult!

E455 (difosfaţi) – în cantităţi mari poate determina tulburări ale raportului calciu/fosfor în organism.

Polifosfaţii (E452) în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a organismului.

Acidul fosforic (E338) produce tulburări digestive.

El 10 [şunsetyellow) intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, a snacksurilor, precum şi în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă, colorându-le în galbenul „apus de soare”. Este considerat cancerigen (tumori renale) şi are (printre alte efecte) congestia nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie. Este interzis în Norvegia.

E466 (carboximetilceluloza) produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale ş.a.).

E104 (Quinoline Yellow) este folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente. Totodată este utilizat ca şi colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă. Poate provoca dermatite şi este interzis în Australia, S.U.A. şi Norvegia.

E127 (eritrozina) este un colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente. Cercetătorii au ajuns la concluzia că provoacă mutaţii genetice, cancer al tiroidei la şobolani (studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, îngheţată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare; interzis în SUA din 1990 şi în Norvegia.

E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi şi poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice. Este interzis în Norvegia.

E412 (guma guar) poate provoca greaţă, meteorism şi crampe.

E102 (tartrazina) este un colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri. Este considerat a avea acţiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale şi determină deficienţe în vitamina B6 şi zinc. Totodată generează crize de astm bronşic, urticarie şi hiperactivitate la copii. Este interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda. Având în vedere că acest compus este frecvent folosit în băuturile răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg. în condiţiile în care un producător introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă de colorant – 70 mg/kg (echivalent litru) – atunci un copil de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg este de 22,5 mg.

E250 (nitrit de sodiu) produce boli cardio-vasculare şi în stomac se poate combina cu alte substanţe ducând la formarea de nitrozamine. Este interzis în multe ţări. Nitritul de sodiu este utilizat în stabilizarea culorii roşiatice a cărnii conservate (fără nitrit, hot dog-ul şi pastrama ar arăta gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen, în special cel din pastrama. Companiile care procesează carnea adaugă pe lângă nitrit şi acid ascorbic sau izoascorbic, pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxina botulinică. Pentru produsele din carne mai sunt folosiţi şi E251 (nitrat de sodiu), E252 (nitrat de potasiu), E249.

Citeşte şi:  Procesul de aderare a Georgiei la UE s-a oprit imediat după ce parlamentul de la Tbilisi a interzis prin lege propaganda LGBT

E124 (roşu ponceau) este toxic, fiind interzis în SUA şi Norvegia. Se găseşte în mezeluri. Este cancerigen la animalele de laborator şi poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi cele alergice la aspirină.

E320 (butil-hidroxi-anisol BHA) este un conservant găsit în cartofi deshidrataţi, uleiuri vegetale, margarină, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat, arahide. Este considerat posibil cancerigen (în doze mari a provocat tumori la animalele de laborator) şi creşte nivelul de colesterol. Este derivat din petrol şi în unele ţări este interzis în mâncarea pentru copii, putând provoca reacţii alergice şi hiperactivitate. Este interzis în Japonia din 1958.

E421 (manitol) – posibil să provoace alergii. Este interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale. Poate provoca greaţă, vomă şi se regăseşte în produse cu conţinut redus în calorii.

E316 (propil galat) – poate provoca iritaţii ale mucoasei gastrice sau ale pielii; în unele ţări este interzis E621 (glutamat mono- sodic) este conţinut în exces în supele concentrate, fiind folosit ca substitut pentru sare şi este considerat de specialişti dintre cele mai cancerigene substanţe. Aditivul se foloseşte totodată şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Are efecte adverse la persoanele astmatice, efecte neurotoxice, poate provoca migrene şi crampe. Este interzis în mâncarea copiilor.

E200 (acid sorbic) este iritant pentru piele, iar E221 (sulfit de sodiu) provoacă alergii.

El50 (caramel) intră în categoria aditivilor suspecţi, se recomandă renunţarea la el pentru alimentele destinate copiilor.

E407 (caragenan) provoacă tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale).

E122 (azorubina) este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia.

Citeşte şi:  Când copilul nu ascultă… catastrofa noilor curente de “educație liberală”, anti-autoritară

E131 (albastru patent) este cancerigen, interzis în Australia, USA, Norvegia. Se foloseşte în băuturile spirtoase şi în prăjituri.

E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare, lapte praf şi făină. Se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii, dar este asociat şi cu boala Alzheimer.

E-uri suspecte şi periculoase:

E125, E171, E240, E241.

• E477 (emulsificator) – periculos doar dacă e consumat în exces.

• E141, E150, E172, E173 (coloranţi).

• E102, El 10 (colorant galben) – extrem de nociv.

• E120, E124 (colorant alimentar) – produce tumori ale glandei tiroide.

E-uri toxice:

• E220, E221, E222, E224, E338 (conservând – produc boli intestinale şi alergii, se găsesc cu precădere în: hamburgeri, cartofi deshidrataţi, prăjituri, bere, vin).
. E339, E340, E341, E407, E450, E461, E463, E465, E466 (afectează tubul digestiv).

• E230, E231, E232, E233 (conservând – produc boli de piele), E200 (conservant – suprimă vitamina B12), E320.

• E321 – antioxidanţi din margarina (cresc nivelul colesterolului).

• E311, E312 (antioxidanţi – atacă sistemul nervos).

• E330 – acidul citric sau sarea de lămâie (devine cancerigen dacă este consumat în exces).

E-uri cancerigene – sunt interzise în SUA, Comunitatea Europeană şi ţările fostei URSS:

• El23, E131, El42 (coloranţi).

E211, E213, E214, E213, E217 E230 (conservând – în unele băuturi răcoritoare).

• E621 (potenţiator de aromă).

• E631, E632, E633 (inozinaţi).

• E627, E628, E629 (guanilaţi).

• E634, E635 (potenţiatori de gust).

E-uri le sănătoase.

• vitamina E naturală E306, E307, E308, E309 antioxidant puternic (prezent în ficat, ouă, peşte, soia).

• vitamina C naturală – acidul scorbic – E300 antioxidant puternic.

• clorofila E140 (colorant natural – important pentru menţinerea unui pH normal şi pentru eliminarea toxinelor din organism).

• lecitina E322 – antioxidant natural.

• pectina E440 (gelifiant natural – util împotriva hiperco- lesterolemiilor şi pentru reglarea tranzitului intestinal).

• E101 (vitamina B2).

• E636 (maltol – se foloseşte pentru sporirea gustului alimentar).

E410 guma de caruba – un extract care produce scăderea colesterolului, se găseşte în budinci, produse lactate, îngheţată, brânzeturi, ciocolată, gumă de mestecat).

E181 (acid tanic din cojile de nucă şi ceaiul verde şi negru – are proprietăţi antiinflamatorii).

E162 (colorant natural – pigmentul roşu din sfeclă).

E160 (beta carotenul).

Fragment din cartea „Calea mea. Dietă creştină şi alimentaţie naturală”; EDITURA ADENIUM