Cel puţin asta prevede un proiect de lege elaborat de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Noile prevederi ar putea combate mai uşor criminalitatea, spun autorii iniţiativei.

Potrivit oamenilor legii, fie că ne referim la autorii alertelor false cu bombă sau de apeluri abuzive la serviciile de urgenţă, aceştia scapă deseori basma curată, întrucât devine aproape imposibilă misiunea de a identifica făptaşul, transmite Trm.md.

De cele mai multe ori, prin intermediul acestor numere de unică folosinţă sunt anunţate apelurile false cu bombă, care, în ultima perioadă, sunt din ce în ce mai frecvente.

Cu un echipament de aproximativ 50 de kilograme, îmbrăcat în câteva minute, geniştii sunt nevoiţi să meargă de fiecare dată pe teren atunci când sunt alertaţi despre o alertă cu bombă. Misiunea devine cu atât mai dificilă cu cât numărul apelurilor false privind existenţa unor substanţe explozive sunt tot mai numeroase, iar de cele mai multe ori, persoanele rău-intenţionate scapă nepedepsite, întrucât sunt greu identificate.

Citeşte şi:  Moldova: Un nou tip de atacuri cibernetice care utilizează mesajele SMS pentru a accesa datele personale

Potrivit poliţiei, o alertă falsă cu bombă costă bugetul de stat până la 15.000 de lei. Întrucât de la începutul acestui an, s-au înregistrat 21 astfel de alerte, bugetul de stat a fost secătuit în ultimele 12 luni cu peste 300.0000 de lei. Iar cei care recurg la asemenea infracţiuni, sunt pedepsiţi cu amendă usturătoare de până la 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunităţii, dar şi până la doi ani de închisoare.

„Poliţia vine cu recomandări faţă de cetăţeni ca să nu facă astfel de apeluri unde se comunică că în unele instituţii sunt amplasate obiecte explozibile, fiindcă perturbează activitatea acelei instituţii, cât şi sunt implicate mai multe servicii specializate care în acel moment ar putea reacţiona, la un apel din partea cetăţenilor care chiar au foarte mare nevoie de ajutor a acelor poliţişti medici, sau poate chiar şi salvatori”, a menţionat Natalia Stati, ofiţeră de presă IGP.

Citeşte şi:  SIS: Mai multe instituţii de stat au fost ţinta unor atacuri cibernetice din exterior

Şi nu doar alertele cu bombă devin arsenalul celor rău-intenţionaţi. Practic, fiecare al doilea apel la serviciul de urgenţă 112 este unul fals sau abuziv, iar în nenumărate cazuri, operatorii sunt insultaţi sau intimidaţi.

„Cazuri de apeluri false, apeluri abuzive avem practic în fiecare tură, adică regulat. Operatorii au procedură de procesare a acestor apeluri, din start operatorul îşi dea seama este un apel fals sau este un apel abuziv, despre apelurile false, apelantul poate să ne comunice adresa, care este adresa veridică, dar dacă este apel fals, poate numai când ajunge echipajul de la poliţie ambulanţa pompieri să îşi dea seama că este un apel fals”, a relatat Carolina Sclifos Şef secţie preluare apeluri 112.

Citeşte şi:  Blocajul informatic recent demonstrează exact de ce nu trebuie să renunţăm la banii în numerar

Totuşi, interzicerea vânzării cartelelor preplătite va avea şi efecte negative.

„Va fi un plus mare că nu vor fi examinate datele altor persoane, ceea ce ţine de furnizori ei vor fi nevoiţi să extindă protecţia datelor cu caracter personal, mai ales în regiuni, pentru că vânzarea cartelelor depersonalizate nu necesită prelucrarea datelor cu caracter personal, un pic aici suferă societatea”, a menţionat Andrei Rusnac, expert securitate cibernetică.

Potrivit Serviciului de Informaţii şi Securitate, în anii 2018-2019, prin intermediul cartelelor SIM preplătite au fost comise două tentative şi un omor la comandă, cinci infracţiuni de omor şi şapte tâlhării.