Mariana ŞALAMAC

Ideea creării unui registru electronic de evidenţă a angajaţilor a apărut la sfârşitul anului 2014, atunci când Secretariatul Consiliul Economic al Prim-ministrului a creat un grup de lucru pentru simplificarea procesului de raportare pentru agenţii economici, aceasta fiind una dintre iniţiativele care ar urma să reducă povara administrativă. Ulterior, proiectul a fost transmis în gestiunea BRITE, care acum lucrează pentru a-l transpune în realitate. Elaborarea sistemului electronic este susţinută şi de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Carnetele de muncă, deja depăşite

Potrivit viceministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Iurie Crăciuneac, carnetele de muncă sunt deja depăşite şi creează o serie de incomodităţi agenţilor economici. „Procedura de completare şi păstrare a carnetelor de muncă este una destul de costisitoare. Agentul economic trebuie să le cumpere, să le completeze în modul stabilit, să ţină două registre ş. a.”, a spus viceministrul.

„Există cazuri când carnetele de muncă sunt pierdute şi apar probleme la stabilirea vechimii în muncă şi a istoricului în serviciu sau situaţii când ele sunt falsificate”, a mai adăugat viceministrul.

Astfel, în contextul evoluţiei tehnologice şi a experienţei altor state, cum ar fi România, anularea carnetelor de muncă în forma actuală este inevitabilă. „Cea mai bună soluţie este să nu creăm o formă electronică a fiecărui carnet de muncă, ci un Registru al Salariaţilor, care să conţină inclusiv informaţia din carnetele de muncă”.

Ce date va include şi cum va funcţiona sistemul

În viziunea Ministerului Muncii, în Registrul Salariaţilor ar urma să fie introduse atât datele de identificare ale salariatului şi ale angajatorului, cât şi informaţii detaliate despre activitatea de muncă a salariatului. În sistem nu se vor regăsi informaţii despre starea civilă, studiile, stimulentele şi recompensele angajatului. Mai exact, platforma electronică va conţine iniţial date pe care agenţii economici sunt obligaţi în prezent să le raporteze. Datele care nu sunt obligatorii spre raportare în prezent ar urma să fie introduse în sistem doar după emiterea unei hotărâri în acest sens.

Potrivit expertului BRITE, Mihai Bologan, Registrul va fi completat doar din date administrative. Cu alte cuvinte, va avea loc un schimb eficient de informaţii între diferite instituţii, astfel încât angajatorul nu va trebui să prezinte aceleaşi date diferitor solicitanţi.

„Până la implementarea sistemului este necesară stabilirea structurii datelor păstrate în Registrul Salariaților, stabilirea surselor de date pentru Registru, organizarea schimbului de date cu sursele determinate prin platforma mConnect şi popularea Registrului Salariaților cu date privind persoanele angajate începând cu o dată prestabilită”, a spus expertul.

Pentru început, sistemul electronic de evidenţă a angajaţilor va fi testat, în special din punct de vedere statistic, pentru a determina corespunderea dintre datele ce se regăsesc în Registru și cele din carnetele de muncă, de la un număr stabilit de companii. Ulterior, în baza rezultatelor testelor, care vor contrapune sistemul actual de evidență a experienței de muncă cu datele din Registrul Salariaților, se va definitiva structura Registrului.

De menţionat că la acest registru vor avea acces atât angajatorii, salariaţii, cât şi instituţiile publice, doar că datele care vor putea fi vizualizate de fiecare dintre aceste categorii vor fi diferite, pentru a asigura un nivel corespunzător de protecţie a datelor cu caracter personal sau a celor confidenţiale.

Economie de bani şi resurse umane 

În pofida disensiunilor şi anumitor probleme de ordin tehnic ce pot apărea la etapa de elaborare a sistemului, pe termen lung avantajele implementării Registrului Salariaţilor sunt incontestabile. Astfel, agenţii economici vor fi scutiți de procurarea formularelor de carnete de muncă, păstrarea carnetelor de muncă deja întocmite şi ţinerea a două registre de evidență a carnetelor. Totodată, angajatorii nu vor trebui să elibereze certificate de muncă și salariu şi vor avea la dispoziţie un tablou veridic al activităţii de muncă a salariaților și candidaţilor la funcţii.

În ce priveşte raportarea, conceptul propus de BRITE presupune eliminarea prezentării Statelor de personal către Inspectoratul de Stat al Muncii, fiindcă instituţia va avea acces la date privind numărul de angajați la companie și funcțiile lor în baza Registrului Salariaților. De asemenea, vor fi excluse unele rapoarte prezentate Biroului Naţional de Statistică.

Opinie

Svetlana Burduja, inspector resurse umane la Moldova Agroindbank:

„Moldova Agroindbank are circa 2200 de angajaţi şi carnetele de muncă implică multe cheltuieli: este necesară o evidenţă a lor, înregistrarea datelor în sistemul informaţional, în registrul de evidenţă a carnetelor de muncă şi, respectiv, resurse umane mai multe pentru aceste activităţi, condiţii de păstrare sigure, pentru că ele conţin informaţii importante şi confidenţiale.

Crearea acestui Registru este foarte binevenită, dat fiind faptul că sistemul electronic ne va uşura mult munca, astfel încât vom putea dedica mai mult timp lucrului de performanţă decât celui tehnic, adică vom lucra mai mult cu specialiştii, le vom dezvolta capacităţile ca ei să crească profesional. Consider că unica problemă care ar putea apărea este că, la început, nu va exista o încredere în acest sistem, însă odată cu funcţionarea lui, toate suspiciunile vor dispărea.”

Sursa: http://eco.md/