Pentru a-ţi agonisi virtutea neosândirii şi a nu ţine pizmă faţă de vrăjmaşii tăi, ci a-i iubi, a-i ierta şi a te ruga lui Dumnzeu din tot sufletul să fie iertaţi, chiar dacă te-au ocărât, chiar dacă te-au păgubit şi chiar dacă ţi-au pus şi viaţa în pericol de moarte, contemplă pe Domnul răstignit pe cruce.

Ce lucru mare e dacă tu, vei urma Lui Hristos şi vei ierta vrăjmaşilor tăi din inimă?

Priveşte-L însângerat, cu cunună de spini împletiţi pe cap, cu faţa necinstită şi scuipată, cu buzele arse de sete şi durere, vezi-L cum roagă pe Părintele Său a ierta pe ucigaşi:

„Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34). Deşi putea porunci pământului să-i înghită într-o clipă!

De aici, ia seama cum Atotputernicul lumii a iertat păcatul atâtor vrăjmaşi şi ucigaşi.

Ce lucru mare e dacă tu, un nimic, tu viermele ticălos şi neputincios al pământului, vei urma Lui şi vei ierta vrăjmaşilor tăi din inimă?

Sf. Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, Editura Egumenița, Galați, pp. 159-160