Iar câţi bărbaţi sau femei sunteţi meşteri, să nu cântaţi lumeşte acolo unde lucraţi, nici să vorbiţi cuvinte deşarte şi nefolositoare; deoarece nu numai că veţi da seamă în ziua judecăţii de cuvintele cele nefolositoare pe care le grăiţi, precum hotărăşte Domnul: „Deci, grăiesc vouă, că pentru tot cuvântul deşert, care vor grăi oamenii, vor să dea seamă de dânsul în ziua judecăţii” (Matei 12, 36); ci lângă acestea nu aveţi nici un spor la meşteşugul vostru.

Dar ce să faceţi? Acolo unde lucraţi, uneori să vă rugaţi cu mintea voastră şi să ziceţi: „Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă”; iar alteori să ziceţi aceasta şi cu gura, sau să cântaţi vreun alt tropar cu linişte, precum: „Cuvine-se cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, Sfinte Dumnezeule.”

Citeşte şi:  Sfântul Nicodim Aghioritul: Să ne smerim singuri, ca să nu ne smerească Dumnezeu

Şi în scurt, orice meşteşug şi lucru, când lucraţi, să-1 dregeţi cu rugăciunea şi cu sfânt numele Domnului nostru Iisus Hristos şi al Născătoarei de Dumnezeu, cum se drege mâncarea cu sare; ca să se binecuvinteze de Dumnezeu toate lucrurile şi averile voastre şi să sporească şi să se înmulţească.

Citeşte şi:  Nu lăsaţi sufletul să se răcească! Despre răceala şi împietrirea inimii

Aşa vă poruncesc sfinţii apostoli să faceţi în aşezământurile lor: „Nu fi ca un repezit, umblând prin uliţi fără rânduială şi luând aminte la cei ce vieţuiesc rău; ci ia aminte la meşteşugul şi la lucrul tău, şi caută cele ce plac lui Dumnezeu; şi gândeşte la cuvintele lui Hristos, şi neîncetat cugetă-le; căci zice Scriptura: „La Legea Ta voi cugeta ziua şi noaptea, şi în ţarină umblând, şi în casă şezând, şi dormind şi deştept fiind, ca să pricepi întru toate” (Cart. I, cap. 4).

Tot aşa vă sfătuieşte să ziceţi, şi dumnezeiescul Hrisostom: „Meşteşugar eşti? Şezând, roagă-te cu gura; dar nu voieşte gura să cânte? cu mintea fă aceasta. Mare tovarăş este psalmul, nimic rău nu vei pătimi din aceasta, ci ca într-o mănăstire poţi să şezi, că nu locul este îndemânatec la aceasta, ci luarea aminte cu scumpătate ne dăruieşte nouă liniştea. Fiindcă şi Pavel la meşteşugul său lucrând, nimic n-a vătămat fapta lui cea bună, adică rugăciunea” (Andr. 21). La fel porunceşte meşterilor şi Marele Vasile (Epistola I).

Citeşte şi:  Avva Iosif din Panefó despre ascultare

Sursa: Sfântul Nicodim Aghioritul – „Hrisostia”