Istoria ne învață că statul Romania, Romania moderna a cam fost creația masoneriei. Sau hai sa o luam altfel, ca stiu ca nu va plac masonii…cei care au creat Romania moderna si unirile au fost masoni. Balcescu, Rosetti, Tell, Alecsandri, Bolintineanu, Cuza, Alexandru Vaida-Voevod…
Dar ma rog, sa ii luam pe rand pe cativa…
Samuel von Brukenthal
Baronul de legendă şi cel mai cunoscut francmason al Sibiului, ctitorul muzeului din centrul oraşului care astăzi îi poartă numele, a fost iniţiat în francmasonerie în timpul cursurilor universitare, iar istoricii spun că întreaga sa viaţă şi operă s-a inspirat permanent şi din codul de idei al francmasonilor.
Barbu Ştirbei
Domnitorul eliberator al Călăraşiului a fost iniţiat într-o lojă masonică la Paris. Considerat eliberatorul Călăraşiului pe care în vizitează în două rânduri-29 iulie 1851 şi 24 septembrie 1852, când aduce şi hrisovul cu nr. 9 prin care oraşul era declarat emancipat, domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei pe află pe lista celor mai notabile personaje care au făcut istorie.
Nicolae Titulescu
Iniţiat în masonerie în timpul studiilor din Franţa, Nicolae Titulescu s-a născut pe data de 4 martie 1882 la Craiova şi s-a stins din viaţă la Cannes pe data de 17 martie 1941.
Horia
Legăturile conducătorului Răscoalei de la 1784 cu masoneria: un document susţine apartenenţa lui Horea la o asociaţie secretă din Viena. Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini.
Alexandru G. Golescu
Alexandru G. Golescu, olteanul care a ajuns prim-ministru, a fost unul din membrii Marii Loje. Născut în comuna Rusăneşti din judeţul Olt, Alexandru G. Golescu (1819-1881) este unul dintre membrii cerţi ai Marii Loje şi provine dintr-o familie cu rădăcini adânci în politica României.
Om politic, inginer, participant activ la Revoluţia din 1848, prim-ministru al României între 14 februarie – 28 aprilie 1870, Alexandru G. Golescu a rămas cunoscut în istorie sub numele de „Arapilă” (Negru), numele său chiar fiind menţionat în multe lucrări „Alexandru Golescu-Negru”.
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Masonul care i-a ridicat fiicei un „templu metafizic”, la Câmpina Savant şi pionier în diverse ramuri filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe din elementele masonice
Mihail Kogălniceanu
Omul din spatele României moderne, considerat cel mai mare politician din istoria Principatelor Unite şi a României. Argumentele principale sunt longevitatea carierei politice (aproape 50 de ani) şi participarea în luarea unor decizii extrem de curajoase, care au condus la înfăptuirea României moderne.
Ion Nistor
Artizanul unirii Bucovinei cu Regatul Român, Ion Nistor a fost un istoric şi militant unionist, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.Istoricul a fost unul dintre cei mai cunoscuţi masoni suceveni, făcând parte din Loja Meşterul Manole, alături de numeroşi oameni de cultură români.
Ion C. Brătianu
Om politic. Fratele lui Dumitru C. Brătianu. De mai multe ori ministru şi prim-ministru. Participă la Revoluţia de la 1848, face parte din Divanurile Ad-hoc (1857), este membru al Partidului Liberal (din 1860) şi fondator al Partidului Naţional Liberal (1875), ministru de finanţe (1866), de interne (1867, 1876) şi de război (1867), prim-ministru (1881).
A avut un rol important în orientarea politicii externe româneşti către Puterile Centrale. Membru de onoare al Academiei Române (1885).
Iniţiat în Francmasonerie în 1846 la Paris, în Loja „Atheneul Străinilor”. Tot aici se afiliază Lojii „Trandafirul Perfectei Tăceri”, în care, la 14 iulie 1847, este ridicat la gradul de Maestru.
Titu Maiorescu
Critic literar, estetician şi om politic. Absolvă, ca şef de promoţie, Academia Tereziană din Viena (1851-1858), continuându-şi studiile la Berlin şi Giesen, unde obţine licenţa în litere şi filozofie (1860), la Sorbona şi licenţa în drept (1861). Reîntors în patrie, obţine un post în magistratură la Tribunalul de Ilfov (1862), apoi va fi profesor universitar de istorie, filozofie şi logică la Iaşi şi la Bucureşti.Iniţiat, asemenea majorităţii junimiştilor, în Loja ieşeană „Steaua României”, la 26 noiembrie 1866 (Lojă, al cărei Venerabil era George Suţu şi care fusese constituită la 18 august, în acelaşi an). După câteva luni, la 11 februarie 1887, primeşte gradele de Calfă şi Maestru, tot în această Lojă.
Autor: Paul Hitter