„Nu Sfintele Canoane sunt pricina depărtării creştinilor de Biserică, ci nepăzirea scumpătăţii şi iconomiei lor“
Astăzi se pot aplica întocmai Canoanele stabilite de Biserică?
Sfintele Canoane, atât cele apostolice, cât şi ale sinoadelor ecumenice, locale şi ale Sfinţilor Părinţi, întotdeauna au fost, sunt şi vor fi dreptare şi călăuzitoare ale sufletelor, iar nouă, tuturor, ni se cuvine a ne supune şi a păzi dumnezeieştile Canoane cu nestrămutare, „că cei ce nu le păzesc se supun sub înfricoşate certări şi canonisiri“ (Pidalion, Mănăstirea Neamţ, ed. 1844). În cazuri excepţionale, să urmeze porunca ierarhului locului şi a duhovnicului.
Nu cumva, prin acestea, creştinii se îndepărtează de Biserică şi de Preacuratele Taine?
Nu Sfintele Canoane sunt pricina depărtării creştinilor de Biserica lui Hristos, ci nepăzirea scumpătăţii şi a iconomiei celor rânduite de Canoane îi îndepărtează pe preoţi şi pe popor de Biserica lui Hristos. Sfintele Canoane, dintotdeauna, sunt spre folosul şi mântuirea sufletelor, chiar şi acelea care au numai valoare istorică şi nu se mai pun în aplicare azi: Canoanele istorice ne arată cum au fost puse pe atunci în aplicare de Sfinţii Părinţi şi de conducătorii Bisericii creştine, când Biserica era atacată de erezii şi prigoane. Acest lucru nu este mic spre orientarea celor ce păstoresc azi Biserică lui Hristos, atât în Răsărit cât şi în Apus. Canoanele care conţin în ele dogme şi legi morale cu nimic nu şi-au pierdut valoarea. Ele sunt ca nişte faruri de lumină ale Bisericii, spre îndreptarea corabiei celei vii care este Biserica lui Hristos, ce pluteşte în valurile veacurilor spre limanul mântuirii.
Deci nimeni nu are voie să învinuiască Sfintele şi dumnezeieştile Canoane pentru răutatea ce stăpâneşte azi pe cei ce nu au frică de Dumnezeu. Un lucru trebuie ţinut minte. Preoţii şi păstorii să cunoască bine scumpătatea şi iconomia Sfintelor Canoane şi să le pună în practică după vreme şi de la caz la caz cu fiecare suflet rănit de păcate. Studenţii teologi ar trebui să cunoască cât mai bine cum să aplice scumpătatea şi iconomia Canoanelor care s-au pus de Duhul Sfânt în Biserica lui Hristos. Mare primejdie este atât pentru preoţi, cât şi pentru păstoriţii lor dacă nu cunosc cât de puţin Sfintele Canoane, precum şi felul cum trebuie să le aplice. Căci zice Sfântul Ioan Gură de Aur „că mare primejdie este pentru un preot a nu cunoaşte Canoanele şi mare prăpastie este acolo unde Canoanele nu stăpânesc. De aceea şi fiecare episcop, când se hirotoneşte, mărturiseşte că va păzi Canoanele Bisericii“. (Canonul 2 al Sinodului al VII-lea Ecumenic)
Sursa: ziarullumina.ro
” fiecare episcop, când se hirotoneşte, mărturiseşte că va păzi Canoanele Bisericii”
înseamnă că noi asta și merităm.
noi vrem să fie episcopul Păstor, pe când noi însuși (la mine mă refer) nici postul lunea,miercuri și vineri de peste an nu-i respect.
nu se poate să intre un nelegiuitor în Împărăția Cerurilor.
Dumnezeu pe toate le poate, chiar să întoarcă timpul înapoi, dar doar una nu poate, Să-Și calce Cuvântul.
Când vom pune câte 3 metanii măcar pentru fiecare episcop în parte, și ne vom îndrepta viața noastră, atunci să cerem cu nădejde de la Domnul schimbări, dar așa, cu bârna în ochi în prăpastie ne este drumul și cărarea, pentru că dumnezeu ne este burta și mâncarea.
cel mai important este ca Episcopii să atragă atenția la actele acestea satanice cu cipuri, că dacă nu e cipul azi, mâine, când va fi toate în format electronic, creștinii vor fi deja deprinși cu electronica și nu vor avea încotro, vor vorbi din slăbiciunea trupului, că nu s-au deprins să se lepede de satană și că fie prigoniți, dar cu Dumnezeu.