Circ ”între” ecumeniști cu rugăciuni! Ecumenism pentru public. Ecumenism pentru elevi și studenți.

]

(a se vedea de la minutul 54)

Celebrarea ecumenismului

A 37- a gală de circ ecumenic de la Monte-Carlo

Circ ”între” ecumeniști, cu rugăciuni!

Acest document pune în lumină faptul că ecumeniștii se roagă la clovni, elefanți, girafe, mickey mause… și la cruci fără Iisus Hristos pe ele.

De la Consiliul Mondial al Bisericilor(CMB) la Circ și Ecumenism. Apoi, ce urmează?

Ecumenism pentru elevi și studenți

Ceea ce se prezintă la inceputul spectacolului de la Monte-Carol este în cel mai pur stil (100%) Taizé, tabără care pune în practică activitatea Consiliului Mondial al Bisericilor. Adică, ecumenism pentru elevi și studenți.

taize1

Ce zice Olivier Clément depre Taizé “Încredere va avea ultimul cuvânt”

Scriitor şi teolog, profesor la Institutul de Teologia Ortodoxă Saint-Serge din Paris, Olivier Clément se străduieşte să uşureze întâlnirea între Orientul şi Occidentul creştine. Prieten apropiat al comunităţii, el a scris o carte intitulată „Taizé: Un sens al vieţii” la editura Anastasia în 1998. Aici sunt câteva extrase din aceasta.
mailandgross1
La Taizé, oameni de origini confesionale, etnice, culturale, lingvistice diferite şi uneori opuse, se roagă şi muncesc împreună: da, aceasta este posibil, Hristos a dărâmat orice zid despărţitor. Această diversitate istorică şi geografică se şterge în faţa diversităţii darurilor. Comunitatea este un stup în activitate. Unii creează frumuseţea, pictează imagini, uneori icoane, lucrează admirabile articole de olărie capabile să înfrumuseţeze viaţa cotidiană. Alţii traduc şi tipăresc textele cele mai importante ale tradiţiei creştine. Se studiază de asemenea limbile pentru a răspunde vocaţiei internaţionale a Taizé-ului. Este vestire smerită, dar profund trăită, a unei umanităţi reconciliate, transfigurate, spre care istoria se îndreaptă pe bâjbâite în mod atât de dureros, istoria în care Duhul, peste tot lucrător, risipeşte întunecimile, dar luminează împlinirile, fie că e vorba de artă, de ştiinţă sau de spiritualitate. Tinerii de azi sunt sătui de discursuri, (dar şi de ironii); ei sunt însetaţi de autenticitate. Este zadarnic să le vorbeşti de comuniune dacă nu li se poate arăta – „vino şi vezi” – un loc unde se făureşte comuniunea. Un loc unde fiecare este primit aşa cum este, fără a fi judecat, unde nu se cere un paşaport dogmatic, fără a ascunde totuşi faptul că aici toţi se adună în jurul lui Hristos şi că un drum – El a zis „Eu sunt calea” – începe de aici, pentru cei care vor. (p.15-16)
taizc3a9_new_year_european_meeting_2007_h02361
Această legătură între experienţa spirituală profundă şi deschiderea creatoare spre lume este elementul care se află în inima întâlnirilor organizate de Taizé, acestea articulându-se, de mulţi ani, în jurul temei “viaţă interioară şi solidaritate umană”. Acesta este creştinismul pe care trebuie să-l avem în vedere, căci, cu cât devii om al rugăciunii, cu atât devii mai responsabil. Rugăciunea nu ne scuteşte de sarcinile acestei lumi; ea ne face şi mai responsabili. Nimic nu e mai responsabil ca rugăciunea. Trebuie să înţelegem cu adevărat acest lucru şi să-i facem şi pe tineri să-l înţeleagă. Rugăciunea nu este un divertisment, nici nu este un fel de drog pentru duminică: ea ne angajează în taina Tatălui, prin puterea Duhului Sfânt, în jurul unui Chip care ne dezvăluie chipul oricărei fiinţe şi ne face în final slujitorii oricărui chip. (p.49-50)
parisgross1
Cuvântul „încredere” este un cuvânt cheie la Taizé. Întâlnirile organizate de comunitate, în Europa sau pe alte continente, fac parte dintr-un “pelerinaj de încredere pe pământ”. Cuvântul “încredere” este poate unul dintre cuvintele cele mai smerite, cele mai obişnuite şi cele mai simple din câte există, dar în acelaşi timp unul dintre cele mai esenţiale. În loc de a vorbi de “iubire”, de agape, sau chiar de “comuniune”, koinonia, care sunt cuvinte voluminoase, se va vorbi poate de “încredere”, căci, în încredere, toate aceste realităţi sunt prezente. În încredere există şi taina iubirii şi taina comuniunii, şi în definitiv, taina lui Dumnezeu ca Treime. (p.71)
warschaugross1

Mai multe despre Taize citiți  aici http://www.taize.fr/ro_article14489.html

Citeşte şi:  Când va veni Antihristul, patimile trupeşti vor fi la mare slavă

Întâlnirea tinerilor (Taizé) de la Pécs-Ungaria http://www.taize.fr/ro_article9256.html în perioada 25.12.2000-01.01.2001 la Budapesta au fost 70.000 de tineri din întrega lume  (precum și din Parohiile Orodoxe din  București, Cluj-Napoca și Baia-Mare).

Ecumenism pentru public

Daca crestinii primelor secole erau devorati in circurile romane de catre lei, in vremurile actuale unii crestinii se dedau de buna voie devorarii fiarei ecumeniste tot in circ…

celebation-oecumenique-dr_420x2351

Pentru a 12-a oara, anul acesta, Circul de la Monaco a primit in sanul sau slujba ecumenista, cu ocazia Saptamanii de rugaciune pentru unitatea crestina. Intrarea in arena circului a fost condusa de un preot catolic care, asemenea Cantaretului din Flautul Fermecat, a adus pe scena, pe langa copii, si pe ceilalti reprezentanti din cultele protestante, anglican, armenian, catolic si ortodox. Astfel, nu putem decat sa vedem cum trambita ecumenista anunta sfarsitul vremurilor. Motivatia alegerii spatiului circului pentru slujba ecumenista ne este data prin coincidenta datei Festivalului International al Circului de la Monte-Carlo cu “Saptamana de rugaciune pentru unitatea crestina“. Sa fie oare o simpla coincidenta din moment ce duhul spectacolului anima ambele manifestari? Aceasta explicatie este completata de Arhiepiscopul catolic Bernard Barsi, care in interviul luat de Kto.tv spune ca: “circul reprezinta armonia; pista circulara fiind spatiul unitatii si unde toate privirile sunt atrase spre lumina cerului“. Cerul insa este acoperit de panza cortului de circ si ramane, din pacate, impenetrabil privirilor ecumeniste orbite de lumina reflectoarelor circului, pe care o confunda cu lumina dumnezeirii. Asa cum au anuntat organizatorii evenimentului, “elefantii, felinele, clovnii si acrobatii au cedat pista” acestei “liturghii solemne unice“, insa ele s-au regasit pe vesmintele clericale ale diferitelor confesiuni. Si daca noi ne-am obisnuit sa vedem tesute pe vesmintele preotesti si arhieresti cruci si chipul lui Hristos, de data aceasta, crucea s-a pus alaturi de clovni colorati si de alte elemente reprezentative ale circului.

Citeşte şi:  Care să fie oare acele ispite mai mari care să arate mai lămuriţi pe creştinii din veacul de pe urmă?

1s0161

Slujba ecumenista, sau spectacolul, a fost o imbinare de “momente de rugaciune” cu numerele artistilor. Arhiepiscopul catolic vazand o continuitate intre acestea, caci “ei fac numarul lor sub forma de rugaciune. Este maniera lor de a se exprima in rugaciune, in dimensiunea lor spirituala“. Insa, pe aceasta cale, am putea spune mai degraba ca rugaciunea este afundata in mlastina confuziei totale, nemaistiindu-se cum poate fi ea convorbire cu Dumnezeu. Evanghelia ortodoxa si-a facut intrarea pe arena circului, atat la inceputul deschiderii, cat si prin citirea Fericirilor de catre un preot catolic, urmand ca, in mod evident, sa ajunga mai apoi pe masa altarului intr-o biserica. Fiind scoasa din spatiul liturgic, ca de altfel si icoana Sfintilor Petru si Pavel, se ajunge la subminarea evlaviei crestinul nostru, omul nemaistiind sa cinsteasca cele sfinte.

jpg_foche11

Mai apoi sa nu uitam si ca in Predica de pe Munte, Mantuitorul fericise in special pe toti cei care vor suferi din pricina credintei crestine. La fel, cand se desparte de ucenicii Sai, El descrie din nou necazurile celor ce vor crede intr-insul si vor urma invatatura Sa. Ucenicii sa nu se astepte, de pe urma propovaduirii Evangheliei, la iubirea, recunostinta sau aprobarea oamenilor, ci dimpotriva: increstinarea popoarelor va necesita, pentru dansii, un lung drum de privatiuni, suferinte si necazuri. De aceea Domnul spune: “De va uraste pe voi lumea, sa stiti ca pe Mine mai inainte de voi M-a urat. De ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al sau; dar pentru ca nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales din lume, pentru aceasta va uraste lumea.” (Ioan XV, 18-19).(1) La slujbele ecumeniste vedem in schimb altceva, si anume ca cei care participa la ele reusesc sa se impace cu duhul lumii, iar dragostea propovaduita de ecumenism pare ca depaseste cuvantul evanghelic. In continuare vedem cum sarutarea pacii ecumeniste s-a dat intre toti participantii, pe fondul unei muzici de clarinet foarte antrenante, iar in final reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe au binecuvantat participantii la acest eveniment (a se vedea de la minutul 54 din filmul de mai jos). Acestia au fost Parintele Michel Seliniotakis din Biserica Ortodoxa Greaca, de la Nisa, si Parintele Radu Totelecan, din Biserica Ortodoxa Romana, tot de la Nisa.

Citeşte şi:  Pr. Justin Pârvu: S-au pus să macine cât mai mult forţa umană şi în special popoarele ortodoxe vor să le distrugă

Nu putini dintre ortodocsii care participa la astfel de spectacole ecumeniste incearca sa-si linisteasca constiinta ca ei aduc o marturie adevarata in mijlocul celor care s-au indepartat de calea cea dreapta a Bisericii, fara sa ia in considerare ca de fapt ei se amesteca, si amesteca cele ale luminii cu intunericul. Dar oare ce partasie au acestea? Oare sacrificiul de sine, jertfa se propovaduiesc pe scena? Intr-un anume sens am putea spune ca da, daca, prada ignorantei, unii ortodocsii ajung sa fie un fel de tapi ispasitori ai unor programe semnate de organizatii bisericesti. Dar, in mod autentic jertfa de sine nu poate avea loc decat intru adevar, altfel este cu totul altceva.

circecumenic81

Biserica Ortodoxa nu a iubit publicitatea, nu s-a dat in spectacole, nu a tinut sa-si faca o imagine placuta lumii, caci exteriorizarea, vizibilitatea, zgomotul tin de o cultura limitata, trufasa si ipocrita. O lume care incearca sa-si epuizeze existenta la nivelul spectacolului public, nu are nimic in comun cu cultura Evangheliei, ci din contra. Intalnirea omului cu Dumnezeu, care este miezul evenimentului bisericesc, se intampla in inima omului, in adancul de nepatruns al fiintei lui, nu in afara. (2)Omul launtric nu se descopera in sunete de famfara. In loc sa evanghelizeze lumea, sa o imbisericeasca, s-a ajuns la o rasturnare a lucrarii Bisericii, care se patrunde de duhul lumesc. Pentru niste ratiuni lipsite de sfintenie s-a ajuns ca reprezentanti ai Bisericii sa mearga in cardasie ecumenista la circ. Imaginea aceasta despre crestini este cea care se vrea sa se imprime lumii, asa cum declara Arhiepiscopul catolic, caci acest spectacol “aduce o mare cunoastere, in special pentru persoanele care nu sunt foarte credincioase, carora le da intr-adevar imaginea pe care toti crestinii o cauta impreuna pentru a merge spre unitate, si sa fie intr-o zi cu adevarat uniti in aceeasi credinta in Hristos“.

circecumenic51

Asadar crestinismul lumii de maine se vrea a fi imbibat de duhul spectacolului si sa ofere circul. Atata timp cat se va da poporului “paine si circ” se va putea conduce omenirea in directia dorita, si omul va putea fi usor manipulabil.

circecumenic411

In plus, asa cum de mult am putut sa vedem, albina trage la floare si circul la circ…

Sursa:Roman Ortodox in Franta – Circul marturisirii ecumeniste are loc la circ

Documentar despre ecumenism: unirea cu ereticii, produsul masoneriei si al iudaismului