30. Propaganda păcatului sodomiei

Buletinul celei de-a VII-a Adunări a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) din Canberra, Assembly Line, are în mai multe rânduri texte publicate care exprimă solidaritatea cu ecumeniştii homosexuali, trivializând astfel păcatul sodomiei şi înfăţişându-l ca o regulă[1].

Consiliul Mondial al Bisericilor exprimă solidaritatea cu ecumeniştii homosexuali, înfăţişând astfel păcatul sodomiei ca o regulă

Ar fi interesant de ştiut dacă apelul homosexualilor şi lesbienelor de a vorbi deschis în apărarea lor, ca şi în apărarea victimelor [oprimate] ale rasismului, a stârnit compasiune şi ecou în inimile ecumeniştilor ,,ortodocşi” care au venit la Canberra[2]. (Apropo, a vorbi despre ,,discriminarea” împotriva sodomiţilor, cărora li se face publicitate largă şi sunt susţinuţi de toate puterile politice şi mass-media ,,Noii Ordini” apocaliptice, este ridicol, pentru a nu spune mai mult.)

Acest apel, tipărit pe pagina a doua a buletinului celei de-a VII-a Adunări[3] afirma că homosexualii erau reprezentaţi de o delegaţie condusă de ,,preoteasa” vârstnică Nancy Wilson împreună cu ,,pastorii” Keith Cherry şi Steve Peters, membri ai Organizaţiei Internaţionale a Homosexualilor şi Lesbienelor ataşată Consiliului Bisericilor (!)[4]

Cea de-a VII-a Adunare a CMB a împărţit cu dărnicie atenţie specială sodomiţilor. De câteva ori publicaţiile ei au anunţat nu numai cina lor comună, ci şi … ,,mesa” pentru homosexuali, lesbiene şi toţi cei care i-au susţinut. Nici nu le-a fost ruşine ecumeniştilor să anunţe tema acestei ,,mese”: ,,Vino Duhule Sfânt, eliberează-ne”[5].

Apostaţii contemporani vor să schimbe moralitatea creştină prin aplicarea principiului vicios al ,,înţelegerii”[6] şi permisivităţii. În presă, inclusiv publicaţiile ecleziastice, se pot citi, cu o frecvenţă crescândă, informaţii despre unirea ,,creştină” (sic !) a homosexualilor. În vremurile mai timpurii doar reprezentanţii Bisericii Anglicane ar fi scris despre astfel de chestiuni fără frică de Dumnezeu. Astăzi, ,,căsătoriile” sau coabitarea sodomiţilor sunt discutate deschis şi cu aprobarea protestanţilor, romano-catolicilor şi ,,ortodocşilor” ecumenişti a-toate-toleranţi, îndeosebi cei din Finlanda[7]. Când fac propagandă pentru acest păcat respingător, care a fost stigmatizat de Sfântul Apostol Pavel ca patimi de ocară (Romani 1, 26), seducătorii ecleziastici îndrăznesc să publice cărţi cu ,,ritul” … căsătoriilor homosexuale ! Aceşti falşi învăţători, ,,născocitori ai lucrurilor rele” fără îndoială dreptatea lui Dumnezeu ştiu, cum că cei ce fac unele ca acestea vrednici de moarte sunt potrivit aceluiaşi apostol (Romani 1, 30-32), şi nu doar moarte, ci pierzare veşnică !

Slujitorii lui satan vor să afunde cât mai mulţi oameni cu putinţă, mai cu seamă pe cei tineri, în focul iadului acestei patimi nefireşti, din care este aproape imposibil a scăpa. Pentru acest scop, ei nu dispreţuiesc a face propagandă acestei depravări prin toate mijloacele disponibile inclusiv ,,pornografie cu copii” pe internet. Blasfematorii homosexuali merg chiar atât de departe încât interpretează anumite fragmente din Sfânta Scriptură în favoarea lor ,,uitând” în mod invariabil de Sodoma şi Gomora …

Când firea umană este infectată cu păcatul sodomiei şi devine obişnuită cu el, este tăiată de la Dumnezeu şi se ataşează practic ireversibil de cel rău. Nu fără motiv, potrivit Sfintei Scripturi, sodomia este considerată printre cele mai grave, teribile păcate, ai cărei făptuitori împărăţia lui Dumnezeu nu o vor moşteni (I Corinteni 6, 9), de vreme ce este cu neputinţă a bea paharul Domnului, şi paharul dracilor şi de neconceput a fi mesei Domnului părtaşi şi mesei dracilor (I Corinteni 10, 21).

Toleranţa apostată pozează în ,,dragoste creştină” şi ,,justifică nu numai toate soiurile de învăţături dogmatice false, ci şi cele mai degradante crime morale !”[8] Şi totuşi, apărătorii contemporani ai ,,minorităţilor sexuale”, cum sunt numiţi acum eufemistic aceşti degeneraţi care se tăvălesc în păcate, ar trebui să-şi aducă aminte de judecata lui Dumnezeu asupra Sodomei şi Gomorei, care au fost rase de pe faţa pământului.

Sfânta Scriptură (Facerea 18, 20-22; 19, 1-29) oferă un răspuns limpede la problema homosexualismului. Biserica îl priveşte ca pe un păcat de moarte, adică unul care duce la pierzarea veşnică. Prin urmare, orice încercări de a-i scuza pe sodomiţi ,,biologic”, ,,genetic”, ,,social”, sau în orice alt fel, sunt zadarnice şi primejdioase pentru suflet.

Permisivitatea generală a lumii contemporane, care încearcă să legitimeze mârşăvia şi păcatul, este permisivitatea oamenilor care se îndreaptă către distrugere !

Sursa: ECUMENISMUL – CALEA CĂTRE PIERZARE de Ludmilla Perepiolkina

Traducere: Catacombele Ortodoxiei

[1] Assembly Line, nr. 3, p. 2; nr. 7, p. 2; nr. 10, p. 2.

[2] Assembly Line, nr. 3, p. 2, col. 3.

[3] Ibid., p. 2.

[4] ,,Întrunirea este coordonată de delegaţia din partea Frăţiei Universale a Bisericilor Comunităţii Metropolitane (Universal Fellowship of Metropolitan Community Churches, UFMCC), o denominaţiune internaţională slujind în primul rând în comunitatea lesbiană şi homosexuală”. Assembly Line, nr. 3, 11 februarie 1991, p. 2, col. 3.

[5] Assembly Line, nr. 10, 19 februarie 1991, p. 2, col. 2.

[6] Pentru mai multe amănunte, a se vedea arhimandrit Serafim Alexiev, arhimandrit Serghie Jazadjiev, De ce un creştin ortodox nu trebuie să fie ecumenist (Pochemu pravoslavnomu khristianinu nel’zia byt’ ekumenistom), Sankt Petersburg, 1992, p. 26-32. N.tr.: A se vedea, în limba română, ORTODOXIA ŞI ECUMENISMUL. De ce un creştin ortodox nu poate fi ecumenist, de arhimandriţii Serafim Alexiev şi Serghie Jazadjiev, Principiul 2. Ecumenismul este o erezie împotriva dogmei despre Biserica – Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească; B) Biserica este unică. Principiul anglican al atotcuprinderii.

[7] A se vedea capitolul 19. Reforma calendarului. Decăderea Bisericii Ortodoxe Finlandeze şi capitolul 22. Vatican şi Babilon.

[8] Arhimandrit Serafim Alexiev, arhimandrit Serghie Jazadjiev, op. cit., p. 32.