Raportul Curții de Conturi Europene constată faptul că dintre toate țările din vecinătatea estică a Uniunii, Republica Moldova primește suma cea mai ridicată reprezentând ajutor din partea UE pe cap de locuitor.
Totuși impactul acestor finanțări a fost unul limitat.
Curtea de Conturi Europeană a efectuat o evaluare a asistenței acordate de UE pentru consolidarea administrației publice în Republica Moldova.
În raportul instituției se menționează că Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa. Începând cu 2007, acestei țări i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate, ceea ce reprezintă o sumă anuală de aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai ridicată din toate țările din vecinătatea estică a UE. În 2014, Republica Moldova și UE au semnat un acord de asociere, care prevede, printre altele, o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova o constituie administrația sa publică deficitară. Instituțiile publice sunt afectate de o birocrație excesivă, de lipsa unei atenții suficiente pentru funcțiile de bază și de o rată ridicată de fluctuație a personalului, ceea ce face ca eficiența lor să fie scăzută. De asemenea, corupția continuă să constituie o problemă, Republica Moldova ocupând locul 103 din 168 în Indicele de percepție a corupției calculat pentru 2015 de Transparency International. În acest context, sprijinirea administrației publice din Republica Moldova a reprezentat, din 2007, un element important în cadrul cooperării din toate sectoarele. Acest aspect a beneficiat însă de o atenție sporită din partea Instrumentului european de vecinătate (IEV), întrucât „reforma administrației publice” reprezintă unul dintre cele trei domenii prioritare de cooperare pentru perioada 2014-2017, alături de „agricultură și dezvoltare rurală” și de „reforma poliției și gestionarea frontierelor”.
Principala modalitate de acordare a ajutorului utilizată în cazul Republicii Moldova o constituie sprijinul bugetar sectorial. Atât fondurile reprezentând sprijin bugetar, cât și sprijinul suplimentar acordat prin intermediul acelorași acorduri de finanțare reprezintă 74 % din asistența bilaterală acordată în perioada 2007-2015.
În luna noiembrie 2014, anumite riscuri macroeconomice s-au materializat în Republica Moldova, când a fost făcută publică dispariția sumei de 1 miliard de dolari americani reprezentând fonduri ale deponenților, în cadrul unui scandal de corupție care implica trei bănci din țară.
Cel mai recent program al FMI pentru Republica Moldova a expirat în 2013. Ultima evaluare a programului nu a mai fost finalizată din cauza dezacordurilor cu privire la politicile din sectorul financiar și din cel fiscal. În luna aprilie 2014, Banca Mondială a suspendat sprijinul bugetar în valoare de 45 de milioane de dolari americani pe care urma să îl acorde, deoarece a considerat că riscurile decurgând din sectorul bancar la care erau expuse fondurile publice erau prea mari pentru a se permite efectuarea unor transferuri către bugetul de stat al Republicii Moldova.
Curtea de Conturi Europene constată faptul că sprijinul bugetar a avut un impact limitat. Comisia Europeană ar fi putut să reacționeze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile și programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova. Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiții pentru plata ajutorului, iar fondurile suplimentare acordate ca stimulent nu erau justificate întru totul.
agora.md
