Ortodoxia, etimologic vorbind, înseamnă dreapta credinţă: orthos-dreapta, doxos-slăvire(gr) sau pravoslavie (dreaptă cinstire-rus). Sfinţii Părinţi spun că că primul şi cel mai important lucru în mântuirea omului este ca el să creadă drept, şi, având o credinţă neîndoielnică, va merge sigur şi neamăgit spre limanurile salvării sufletului. Erezii au fost tot timpul din cauza ca unii oameni interpretau adevărurile de credinţă după mintea lor, fără să cerceteze mai profund şi în adevăr Scripturile sau scrierile Sfinţilor Părinţi. Noi avem dreptarul Sfinţilor Părinţi după care ne ghidăm. Sfinţii Părinţi au apărat şi au îmbogăţit Ortodoxia, iar nouă nu ne rămîne decât s-o păstrăm şi s-o transmitem urmaşilor noştri. Cei care alunecă de la dreapta credinţă şi caută adevărul prin secte fac acest lucru pentru că Ortodoxia li se pare grea şi de neînţeles. Ortodoxia cere nevoinţă! Otrodoxia trebuie trăită în Adevăr!

Cuvinte ale Sfinţilor Părinţi despre dreapta credinţă

De la Sfântul Varlaam: A fost un oarecare om bogat, având turme multe de oi, pe lângă care a pus păstori buni, ca să le pască pe ele. Şi erau acolo dumbrăvi multe, în care păşteau acele turme de oi. Şi în aceleaşi dumbrăvi erau şi turme multe de capre sălbatice, dintre care unele erau bătrâne, iar altele tinere. Deci, văzând oile acelea, caprele s-au amestecat cu ele şi au început a paşte împreună şi umblau la păşune în acelaşi loc. Şi aceasta văzând, păstorii s-au ostenit mult cu caprele acelea şi au început a le primi în staul şi le-au făcut pe ele ca pe nişte oi şi au zis: ’’De acum caprele acestea nu se vor mai despărţi de oi’’ şi nu s-au mai îngrijit de ele. Deci, unele dintre aceste capre, după puţine zile, iar altele după multe zile, se duceau la vechile lor turme, întru care se născuseră. Şi, odată ieşite din staul, nu se mai întorceau de la turmele lor la oile cele blânde. Iar tâlcuirea aceasta este: omul este Hristos, oile sunt creştinii. Păstorii sunt episcopii şi preoţii, iar dumbrăvile, toată lumea. Turmele de capre sunt ereticii, dintre care unii vin la dreapta credinţă, dar, după Botez, încep iar a se aduna cu cei de la care au venit, apoi se întorc la credinţa lor cea dintâi.

De la Sfântul Ioan Gură de Aur: Când vei şedea tu la citirea dumnezeieştii învăţături, mai întâi să te rogi lui Dumnezeu să-ţi deschidă ochii inimii. Ca nu numai să citeşti cele scrise, ci ca să le şi faci, ca nu spre păcat să citeşti. Şi iarăşi, când vei citi, cu multă sârguinţă să citeşti cuvintele şi chiar de mai multe ori, ca să înţelegi puterea lor. Iar când vei voi să citeşti sau să asculţi pe altul care citeşte, apoi să te rogi lui Dumnezeu aşa zicând: ’’Doamne Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii inimii, ca să ascult cuvântul Tău şi să-l înţeleg pe el şi să fac voia Ta, că străin sunt eu pe pământ. Să nu ascunzi de mine poruncile Tale, ci să-mi descoperi ochii ca să văd minunile din legea Ta. Arată-mi cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale. Spre Tine nădăjduiesc Dumnezeul meu, ca să-mi luminezi mintea şi gândul cu lumina înţelegerii Tale, ca nu numai să citesc sau să ascult cele scrise, ci să le şi fac. Ca nu spre păcat să citesc sau să ascult, ci spre înnoire şi spre luminare, spre sfinţire, spre mântuirea sufletului şi spre moştenirea vieţii veşnice. Că Tu eşti luminarea celor ce zac întru întuneric şi de la Tine este toată darea cea bună şi tot darul cel desăvârşit. Amin’’.