Sf. Efrem Sirul – Fala crestinilor este marturisirea dreptei credinte si a nu se uni, nici a se imprieteni cu cei ce cugeta impotriva ei
Veniti fratilor, sa defaimam cele vremelnice si sa ne ingrijim de cele vesnice bunatati fagaduite noua. Sa ne sirguim noi inainte, pina nu se intuneca, mai inainte de a se risipi tirgul. Sa nu ne cistigam noua prieteni din mamona nedreptatii. Sa cistigam dintre saraci multi martori. De la dinsii sa cumparam untdelemn si sa-l trimitem inainte. Ca ei care stau la usile bisericilor sunt cei care vind untdelemn candelelor noastre. Pe acestia sa-i cautam si sa-I ingrijim, ca ei impaca pe Dreptul Judecator cu noi. Pe cei ce vin la noi sa nu-i intoarcem deserti inapoi, ci cu fata vesela sa-i intimpinam, iar celor ce nu pot sa vina, noi sa le trimitem milostenie. Aceasta este mai mare si decat cea dintai porunca. Fiecare sa cerceteze in biserici daca nu este vreun strain si aflindu-l sa se sirguiasca a-l lua in casa sa sa se odihneasca, pentru ca impreuna cu saracul intra si Hristos in casa, Cel care pentru noi S-a facut sarac, ca prin jertfa aceasta primim milostivirea lui Dumnezeu. Cel ce pe strain primeste sub acoperisul sau, primeste pe Hristos, Cel ce a zis: “Iar Fiul lui Dumnezeu nu are unde sa-si plece capul”.
Acestea si cele asemenea acestora sunt roade ale pocaintei, cununa si lauda crestinilor. Sa nu se laude cel intelept cu intelepciunea sa sau cel puternic cu puterea sa, ci toti ce se lauda, cu Domnul sa se laude, iar lauda crestinilor este implinirea poruncii lui Dumnezeu. Lauda crestinilor este smerita cugetare, saracia cea duhovniceasca si ascultarea. Lauda crestinilor este pocainta cu lacrimi, blindetea cea cu liniste si slujirea catre toti. Lauda crestinilor este a zice catre aproapele: ‘’Iarta-ma, ca am gresit tie’’. Lauda crestinilor este ca, totdeauna, la masa lor saracii si strainii sa manince, ca din casa lor Hristos niciodata nu va lipsi. Lauda crestinilor este ca niciodata sa nu apuna soarele peste minia lor, nici sa adoarma avind ceva asupra cuiva. Lauda crestinilor este a rabda necazurile si a nu se minia. Unul ca acsta este prieten cu Cel care a zis: “ Intristarea voastra se va preface in bucurie’’. Lauda crestinilor este a pomeni pururi pe Dumnezeu si ziua cea mare a judecatii. Dar pentru ce sa nu zic si cele mai mari? Fala crestinilor este marturisirea dreptei credinte si a nu se uni, nici a se imprieteni cu cei ce cugeta impotriva ei. Ca aceasta vazind la noi Domnul va zice: ‘’Iata, cu adevarat, crestin intru care nu exista viclesug’’. Amin.
AMIN
adevărata iubire ar fi să nu existe săraci!
Frumoase cuvinte!
să nu fim şi noi ca fecioarele nebune care n-au avut ulei la Venirea Mirelui!!!
Uleiul se cumpără cu milostenia, uleiul nematerialnicesc care va aprinde candela sufletului nostru pentru a primi Lumina Cea Adevărată care Va Veni Odată cu Domnul Nostru Iisus Hristos, că El Este Lumina Cea Adevărată care Luminează şi Sfinţeşte tot!
fără „ulei” se arde totul ca „pleava”, a cărui sfârşit nu este.
cum zice Sfântul Arsenie Papacioc,”să iai nisipul mării şi să-l numeri câte unul pe fiecare – se termină, da iadu[focul] – nu!!”
Cel ce nu face milostenie nu are nici har, sau dacă are, are puţin şi din Mila Domnului!