În înfruntarea nedreptăţii există patru stadii. De pildă, te loveşte cineva pe nedrept. Dacă te afli în primul stadiu, i-o întorci. Dacă te afli în stadiul al doilea, simţi înlăuntrul tău tulburare mare, dar te abţii şi nu vorbeşti. În stadiul al treilea, nu te tulburi. Iar în al patrulea simţi multă bucurie, o mare veselie duhovnicească. Când cineva este nedreptăţit şi dovedeşte că nu este vinovat, i se dă dreptate şi este satisfăcut. Atunci simte o bucurie lumească. Dar dacă înfruntă nedreptatea duhovniceşte, cu gând bun, şi nu se îngrijeşte să-şi dovedească nevinovăţia lui, simte o bucurie duhovnicească. Adică atunci are înlăuntrul său mângâiere dumnezeiască şi se mişcă în spaţiul doxologiei. Ştii ce bucurie are un suflet, dacă este nedreptăţit şi nu se îndreptăţeşte, ca să i se spună ’’bravo’’ sau ’’iertare’’? Şi se bucură mai mult acum când se nedreptăţeşte, decât dacă s-ar îndreptăţi. Cei care ajung într-o astfel de stare, tind să mulţumească celor care i-au nedreptăţit, pentru bucuria ce le-au pricinuit-o în această viaţă, dar şi pentru cea veşnică ce le-au asigurat-o. Cât diferă cel duhovnicesc de cel lumesc!

Citeşte şi:  După aceasta vom şti cât de mult ne iubeşte Domnul: dacă El ne dă încercări grele şi avem multe necazuri în viaţă!

În viaţa duhovnicească lucrurile sunt invers. Dacă ţii tu cele rele, atunci te simţi mai bine. Iar dacă le dai celuilalt, atunci te simţi mai rău. Atunci când primeşti nedreptatea şi-l îndreptăţeşti pe aproapele tău, primeşti pe Hristos Cel foarte nedreptăţit în inima ta. Şi atunci Hristos rămâne înlăuntrul tău şi te umple de pace şi de veselie. Ia încercaţi, măi copii, să trăiţi în această bucurie. Să vă învăţaţi să vă bucuraţi cu această bucurie duhovnicească şi nu cu cea lumească. Atunci veţi avea Paşti în fiecare zi.

Citeşte şi:  Tâlharul de pe cruce este primul om care a intrat în Împărăția lui Dumnezeu

Nu există bucurie mai mare decât bucuria ce o simţi atunci când primeşti nedreptatea. Măcar de m-ar fi nedreptăţit toţi oamenii. Sincer vă spun, bucuria duhovnicească cea mai dulce am simţit-o atunci când eram nedreptăţit.

(Extras din cartea Nevoinţă duhovnicească)