„Cineva poate să-şi asume rolul unei autorităţi în viaţa duhovnicească sau chiar al unui „Sfânt Stareţ”, aplicând în mod greşit valorile înalte vremurilor actuale de slabă calitate duhovnicească. Întrebuinţând expresia Sfântului Pavel, Arhiepiscopul Averchie a recunoscut aceasta ca fiind „«râvnă fără înţelegere» (Romani 10, 2) – râvnă ce îşi pierde valoarea din pricină că îi lipseşte o foarte însemnată virtute creştină: dreapta socotinţă, şi de aceea, în loc de câştig, poate aduce vătămare”

„Ortodoxia cea adevărată este străină de orice convenţionalism mort. În ea nu este nici o ţinere a «literei legii», căci ea este «duh şi viaţă» (Ioan 6, 63). Dacă din punct de vedere exterior şi pur teoretic, totul pare pe deplin corect şi legal, nu înseamnă că aşa şi este în realitate… Ortodoxia este singurul Adevăr, Adevărul cel curat, fără nici un amestec ori cea mai mică umbra de neadevăr, minciună, rău sau înşelătorie”

Orice stă în calea Adevărului lui Hristos, este idol. Prin urmare, dacă cineva urmează hotărârile unui ocârmuitor bisericesc atunci când ele se împotrivesc poruncilor lui Hristos, el îşi face din „formalism” un idol. Această idolatrie duce la credinţa că „dacă ocârmuitorii greşesc, nu mai e nici o nădejde!” Totuşi, aşa cum limpede a arătat Arhiepiscopul Averchie, nimeni nu va fi niciodată lipsit de nădejde ca şi creştin ortodox, câta vreme păstrează o înţelegere duhovnicească asupra Bisericii.

„«Porţile iadului» (Matei 16,18) – scria el – nu vor birui Biserica, însă au biruit şi desigur că pot să bi­ruiască împotriva multora care se socotesc stâlpi ai Bise­ricii, după cum este arătat de însăşi istoria Bisericii”

(…)Dacă ceva se înfăptuieşte pe principii greşite, ar trebui să nu încuviinţăm şi nici sa păstrăm tăcerea legat de aceasta numai fiindcă se înfăptuieşte de către cineva care deţine o competenţa oficială, fiindcă este „fărădelege de sus”:

„Blândeţea şi smerenia nu înseamnă lipsă de caracter şi nu ar trebui să cedeze în faţa răului evident. Un creştin adevărat… ar trebui să nu admită niciodată compromisul faţă de rău, luptând împotriva lui prin toate metodele şi căile care îi sunt la îndemână, ca să curme cu totul răs­pândirea şi întărirea printre oameni a răului”

(…)”

Citeşte şi:  ERETICII NU AU HAR... deci, nu pot sfinți ceva

extras din „TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI” de Cuviosul Averchie Tauşev