În anul 2020 datoria de stat internă s-a majorat cu peste 5,74 miliarde lei, adică de 52 ori mai rapid decât în 2019, sau cu circa 24,4%, și a ajuns la un nou nivel record de 29,24 miliarde lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

A fost cea mai semnificativă creștere din istoria țării, dacă excludem anul 2016, când Guvernul condus de Pavel Filip și-a asumat rambursarea datoriei de circa 13,3 miliarde lei, pentru creditele de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei în noiembrie 2014 și martie 2015. Respectiv, atunci a avut loc un salt mult mai semnificativ al datoriei de stat interne, transmite Mold-street.com.

Creştere din contul emiterii de valori mobiliare de stat

Potrivit Ministerului Finanțelor, în 2020 modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară cu 5,99 miliarde lei la valoarea nominală sau 5,82 miliarde lei la preț de cumpărare.

Totodată, asupra evoluției datoriei a avut impact și răscumpărarea în luna octombrie 2020 a VMS emise pentru executarea a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 240 milioane lei.

Pentru comparație în 2019, datoria de stat internă s-a majorat cu 109,6 milioane lei şi a constituit la finele anului – 23,17 miliarde lei. În 2019 modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară cu 339,6 milioane lei și răscumpărării VMS emise pentru executarea a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 230 milioane lei.

Citeşte şi:  Spice – un nou tip de drog care este un pericol iminent pentru tinerii moldoveni

Datele analizate de Mold-Street.com relevă că în 2020 a datoria de stat internă a crescut de 52 ori mai rapid decât în 2019 și de 12 ori – decât în 2018.

Creșterea s-a produs în contextul crizei provocate de pandemia de Covid-19, Guvernul fiind nevoit să se împrumute masiv pe piața internă pentru a putea acoperi gaura din bugetul de stat.

Schimb de replici între fostul premier Chicu şi deputatul Slusari

Pe de altă parte în ultimele zile între fostul premier Ion Chicu și vicepreşedintele Parlamentului Alexandru Slusari, s-a iscat un schimb de replici dure referitor la faptul că Ministerul Finanțelor se împrumută masiv de pe piața internă.

Potrivit deputatului, în primele 6 zile ale anului 2021, Ministerul Finanțelor deja a împrumutat pe piața internă, de la băncile comerciale peste 703 milioane de lei.

Citeşte şi:  Ministerul Apărării și UN Women Moldova vor cooperarea pentru a promova egalitatea de gen în sectorul de securitate şi apărare

„Este un semnal alarmant în contextul stabilității bugetare, precum și o tendința proastă pentru economia națională”, afirmă Alexandru Slusari.

Potrivit deputatului, lipsa acordurilor cu partenerii externi, care prevăd mai multe granturi și credite ieftine, de pănă la 1% anual, provoacă împovărarea mai mare a statului la dobânzile de 4-5,5% cu riscul creșterii acestora în condițiile lipsei alternativei pentru perioada îndelungată a crizei politice.

Fostul premier Ion Chicu a cerut într-o postare pe facebook, ca Ministerul Finanţelor să-l invite pe Slusari, pe care l-a numit „tractorist” („terorist intern”, în limba liberală modernă) şi să-i facă o lecţie despre noţiuni elementare din domeniul finanţelor publice şi managementului lichidităţilor. Poate va înţelege măcar ce-i mai simplu – deosebirea dintre plasare a VMS şi finanţare netă pe parcursul unei perioade”.

Chicu susține că Ministerul Finanţelor a plasat la prima licitaţie VMS la rate mai mici chiar decât în 2020, întrucât pe parcursul anului s-a reuşit diminuarea ratelor, adică a costurilor deservirii pentru buget, cu circa o pătrime.

„Rata la prima licitaţie din acest an a fost de 3,38%, chiar dacă începând cu 1 ianuarie 2021 veniturile din operaţiunile cu VMS se impozitează de stat”, a afirmat fostul premier.

Datele Ministerului Finanţelor arată că pentru anul 2020 rata medie ponderată a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 5,19% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 3,83%, 182 zile – 5,12%, 364 zile – 5,51%, 2 ani – 5,76%, 3 ani – 5,99%, 5 ani -6,27%), care comparativ cu anul 2019 a fost mai mică cu 1,03 p.p

Citeşte şi:  Hotărît! Organizarea evidenței obligațiilor fiscale aferente impozitelor și taxelor locale, se va face în mod electronic

În 2021 planul este de 6,75 miliarde lei

Totodată Ministerul Finanțelor a anunțat că operaţiunile cu VMS se efectuează conform unui calendar stabilit şi în limita sumei aprobate în acest scop în Legea bugetului de stat şi sunt destinate finanțării deficitului bugetar.

„Astfel, pentru anul 2020 ca surse de finanțare interne a deficitului din contul emisiunii VMS au fost aprobate inițial două miliarde lei, ulterior aceasta fiind precizată la rectificarea bugetului de stat până la 5,9 miliarde lei. Suma executată de facto în anul 2020 a constituit 5,9 miliarde lei sau 100% din valoarea precizată.

Pentru anul 2021, este aprobată finanțarea deficitului bugetar din contul emisiunii VMS în sumă de 6,75 miliarde lei”, a declarat Ministerul Finanțelor.

Menționăm că peste 80% din VMS emise pentru a se împrumuta de pe piața internă sunt cumpărate de băncile locale, în timp ce 17-18% revine sectorului nebancar.