De ce a îngăduit Domnul existenţa săracilor? Pentru binele tău, pentru a-ţi putea ispăşi păcatele şi a te curăţa de ele, fiindcă „milostenia va curăţa păcatele” (Sirah 3, 29). Pentru a ţi-i face pe săraci rugători pentru tine, pentru ca Domnul să se milostivească de tine, fiindcă „cei milostivi se vor milui” (Matei 5, 7).

Citeşte şi:  Toți cei ce vor să se mântuiască, până la unul, vor fi prigoniți

De ce a îngăduit Domnul să existe în lume săraci? Printre altele, fiindcă nici pe tine nu te poate face drept, chiar dacă asta ţi-i dorinţa. Dumnezeu putea să ne facă îndestulaţi în toate şi chiar bogaţi, dar atunci L-am fi uitat cu toţii, ar fi sporit şi mai mult în lume trufia, invidia, răutatea şi celelalte asemenea. Şi cât te-ai mai fi fălit dacă Domnul ar fi făcut să te afli îndată printre drepţii Săi! Dar păcatul te smereşte, arătându-ţi cât eşti de neputincios şi de mârşav şi că ai nevoie mereu de Dumnezeu şi de harul Său. Iar săracul se smereşte prin sărăcie şi prin dependenţa de alţii. Dacă săracii se vor îmbogăţi, mulţi, foarte mulţi dintre ei vor uita de Dumnezeu, îşi vor uita şi binefăcătorii, îşi vor pierde sufletele din pricina luxului lumii acesteia. Iată cât de nocivă este bogăţia şi cum întunecă ea ochii inimii!

Citeşte şi:  Câtă vreme graiurile Scripturii sunt pururea pe buzele noastre, duhurile rele tremură şi fug, căci nu pot suferi graiurile Duhului Sfânt

Sfântul de Ioan Kronstadt