,,După cum știți, mulți dintre oamenii noștri preferă să aibă preoți foarte săraci.

De ce vor oamenii ca preoții să fie săraci, lipsiți de avuție?!

De ce vor oamenii ca preoții să fie săraci, lipsiți de avuție?!

Ei nu vor ca preotul lor să aibă avuții și, cu siguranță, nu vor să-l vadă cu mult succes financiar.

În clipa în care el își cumpără o mașină scumpă, un apartament sau o casă de lux, vestea călătorește cu viteza luminii. Poporul dorește ca preoții să fie săraci. Oamenii respectă și cinstesc preotul sărac.

Citeşte şi:  Ce înfricoşătoare boală sufletească este părerea de sine!

Vedeți ce duplicitate? Mirenilor le place foarte mult să aibă un preot sărac, dar ei înșiși nici nu vor să audă despre sărăcia de voie pentru Hristos.

Ei bine, e cam ridicol să ne dorim ca preotul nostru să fie sărac – și poate că ar fi lăudabil ca el să fie așa – dar de ce doar el?

Citeşte şi:  Să puneţi în fiecare zi un început nou, o nouă dispoziţie, cu înflăcărare şi iubire, rugăciune şi tăcere

Avem o evanghelie pentru preoți și o altă evanghelie pentru mireni? Evanghelia este pentru toată lumea; Evanghelia este aceeași pentru toți”.

Arhimandrit Athanasie Mitilinaios, Omilii la Cartea Apocalipsei, pp. 243-244.