Motto: „De nici un folos nu este viața curată dacă învățăturile sunt stricate.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Deseori am auzit la preoții de mir sau de mânăstire afirmația că dacă ar părăsi bisericile sau mânăstirile în care slujesc, ecumenist, vorbind însă uneori contra (Anti)sinodului din Creta din 2016, în acestea ar urma să vină slujitorii cei adevărați ai ecumenismului, care ar propovădui pe față erezia și s-ar face un rău și mai mare.
Totdeauna am considerat această argumentație ca o mare fățărnicie, care de fapt încearcă să justifice lașitatea și lipsa de caracter a acelora. Între lupii răpitori la vedere și cei ascunși în blană de oaie sunt de preferat cei din prima categorie; astfel știi cine sunt dușmanii și te poți lupta sau feri de ei, pe când ceilalți care mimează rezistența sunt greu de reperat și stricăciunile pe care le produc turmei sunt incomparabil mai mari.
Să vedem ce spunea Sfântul Theodor Studitul în acestă problemă, cum îi scria egumenului Evstratie care credea că împărtășindu-se cu luptătorii împotriva sfintelor icoane apără mânăstirea și icoanele:
„Nu pare lucru nevinovat că, deși ai fost prins de omul împăratului, ai rămas cu toate acestea nevătămat, adică te-au lăsat slobod. Fiindcă asta se leagă de cele ce se zvonesc despre tine. Este, de altfel, lucru prea adeverit că nimeni dintre cei ce au mărturisit cu îndrăzneală credința ortodoxă nu rămâne neîntemnițat sau măcar exilat, adică pus pe fugă. Dar cei ce scapă de pedepse înseamnă că s-au lăsat amăgiți de eretici, ca să nu vorbesc mai cu asprime și să te mâhnesc.
Ori poate n-ai deslușit, tu cel atât de străvăzător, cumplita prigoană a lui Leon cel cu nume de fiară, a cărui mână ucigașă i-a prins până și pe acei cinstitori ai icoanelor de alte neamuri și i-a ucis și i-a pierdut, sau – în cazul celei mai mari bunăvoințe – i-a pus sub pază după o cruntă biciuire afară, desigur, de cei care au arătat supunere.
Deci devreme ce tu n-ai suferit nimic din toate acestea după prinderea ta, iartă-mă, dar ai cedat, preacuvioase. Și nu pretinde că păstrezi bisericile tale în siguranță (subl. mea) și icoanele lor neatinse, și pomenirea Preasfințitului nostru patriarh (Nichifor); căci astfel de flecăreli spun și alții care au fost ademeniți și s-au plecat iconomahilor. Nu era cu putință să se păstreze acestea, decât numai dacă s-a săvârșit o trădare a mărturisirii ortodoxe.
Căci care este folosul dacă ne îngrijim de biserici neînsuflețite, odată ce ne-am pierdut pe noi înșine și nu ne numim biserică a lui Dumnezeu? (subl. m). Nici icoana lui Hristos, nici a Maicii Sale, nici a vreunui Sfânt nu se primejduiește să pățească nimic, de vreme ce ei sălășluiesc în ele ca prototipuri, ci pier sufletește, din contră, cei ce socotesc că le pierd pe ele, dar și cei ce – chipurile pentru a apăra icoanele – fug de mărturisire și de reaua pătimire care îi urmează (subl. m). Vai! Unii mor, alții sunt surghiuniți, alții biciuiți, alții închiși; munții, pustietățile, stâncile și peșterile îi găzduiesc pe fericiții prigoniți, iar noi rămânând în mânăstirile noastre să credem că nu vom pătimi nici un rău? Defel!” (Epistola 106, cartea a doua, în P.G. volumul 99).
După cum putem vedea, Sfântul Theodor îl mustră pe egumenul Evstratie cu fermitate, dar cu blândețe și îi arată că cei ce fug de mărturisire nu apără nici biserica sau mânăstirea și nici icoanele; acestea, dat fiind că acțiunile se petrec în vremea ereziei iconoclaste, a luptei contra sfintelor icoane, care a bântuit în Imperiul bizantin, în două etape, între anii 726-775, respectiv 813-842.
Nu la fel de blând se arată Sfântul Theodor cu egumenul Teofil, care se împărtășise cu iconomahii și care susținea, ca și trădătorii de astăzi ai Ortodoxiei, că astfel apără biserica/mânăstirea. Pe acesta Sfântul îl mustră cu asprime, numindu-l de trei ori ticălos și îi spune că s-a făcut sminteală lumii:
„O, nepăsare! O, luptă cu Dumnezeu! Prin defăimarea icoanei Sale s-a săvârșit lepădare de însuși Hristos, dar și de Născătoarea de Dumnezeu și de oricare dintre Sfinți. Pentru icoanele Sfinților a fost izgonit arhiepiscopul (Nichifor), au fost surghiuniți episcopi, iar egumenii au suferit aceleași rele împreună cu monahii, monahiile, mirenii și mirencele.
Unii sunt bătuți, alții închiși, unii pier de foame, alții sunt munciți, unii fug pe mare, iar alții în pustii. Pustietățile și peșterile sunt pline; plini sunt munții și vâlcelele. Trupurile sunt măcelărite, sângiurile curg, toată țara noastră este răscolită de prigoană. Tot ce este sub soare, aș zice, plânge și se jelește.
Iar tu, o, de trei ori ticălosule, deși te-ai supus împărtășirii pierzătoare cu ereticii și șezi în lăcaș de pierzare, ca să zic așa, și nu mânăstiresc, spui că toate merg bine, batjocorindu-i în chip jidovesc pe purtătorii de Hristos – sau mai bine zis pe Hristos Însuși – pentru Care aceia și pătimesc? Și ce biserică ai scăpat, tu, care ai pângărit biserica lui Dumnezeu, adică pe tine însuți? Pe care frați i-ai păzit? Pe cei care s-au pierdut prin părtășia ta cu ereticii, fie și la o simplă masă împreună? Te-ai făcut sminteală lumii, pildă de lepădare, îndemn la pierzare, trup și nu duh, „înnegritor” și nu luminător (subl. m). Acestea le strigă însuși adevărul către astfel de necinstitori, pe care, dacă nu se vor pocăi pentru sfaturile lor fără de Dumnezeu, nu trebuie să-i socotim creștini” (Idem, Epistola 89).
Așa îl mustră Sfântul Theodor pe rătăcitul egumen Teofil făcându-l „sminteală lumii, pildă de lepădare, îndemn spre pierzare”. Tot la fel sunt și euro-preoții și euro-monahii zilelor noastre care vin cu o astfel de argumentație care, după cum se vede, nici nu este nouă și nici nu le aparține, dar care le este insuflată de vrăjmașul lui Hristos, cel învechit în rele.
Tot de aici aflăm și cum se desfășurau prigoanele în acel ultim pătrar al mileniului I, când împărații, cu ierarhia și clerul eretic, suflau vânt de ucidere asupra celor dreptcredincioși.
(Arhim. Vasilios Papadakis, Străjerii Ortodoxiei, Editura Egumenița, 2015, pp. 523-525)
Silviu DelaDorna
Motto: „De nici un folos nu este viața curată dacă învățăturile sunt stricate.” (Sfântul Ioan Gură de Aur) Deseori am auzit la preoții de mir sau de mânăstire afirmația că dacă ar părăsi bisericile sau mânăstirile în care slujesc, ecumenist, vorbind însă uneori contra (Anti)sinodului din Creta din 2016, în acestea ar urma să vină […] 👉 https://c.aparatorul.md/hxl2u 👈
AMIN
Doamne ajuta
AMIN
Jos propaganda DEMONICĂ a KGB FSB SVR ETC
Buna dimineata,
Cauți un credit pentru a-ți relua activitățile, a realiza un proiect sau a cumpăra un apartament, dar banca îți va pune întrebări despre condiții pe care nu le poți îndeplini. Și mai îngrijorător, acord împrumuturi între 25.000 € și 8.000.000 € persoanelor care se califică pentru un împrumut special cu o rată a dobânzii de 2%. Fie ai nevoie urgent de bani din alte motive. Va rog sa ma contactati pentru mai multe informatii.
Asa este!
Doamne ajută
Cine nea învățat ?Nu Preoțimea ? Ia vedeți pe youtube Postare Claudia cu Papacioc .Zice că cine crede în reîncarnare nu crede în Înviere .Dar reîncarnarea este aducerea sufletului iar în trup . Asta este reîntoarcerea sufletului deci reîncarnare , Dar fals păcat este a zice a GÎNDI așa este păcat mare că nu așa .OMUL NU MOARE SUFLETELE NU MAI MAI MOR CHIAR DE CREZI ASTA . După ce ISUS sa înălțat sau după ce ia înviat pe cei din morminte care erau cu sufletele lor în morminte doar sufletele au inviat că lea omorît ei DOAR CREZÎND CĂ DUPă CE OMOUL MOARE NIMIC NU MAI ESTE DUPĂ ȘI CREZÎND AȘA CREDINȚA TA TEA OMORÎT DEFINITIV CU TOT CU SUFLET DAR DECI DUPĂ PLECAREA LUI ISUS LA CER NU MOARE NIMENI CHIAR DE CREDE CA CEI DINAINTE CĂ LEGEA NOUĂ DATĂ ÎN CER ASTA A FOST CA CEI CARE VOR CREDE LA FEL SĂ FIE DIZOLVATĂ CREDINȚA ASTA CĂ MOTR ESTE .Deci ISUS NU A MURIT ȘI SA ARĂTAT UCENICILOR DOAR CU TRUPUL DE SLAVĂ DUH . TRUPUL LA LUAT ÎNGERII ÎN NEVĂZUT LAU DUS NU ȘTIE OMUL UNDE .
Doamne ajuta amin 🙏❤️
Doamne ajuta! 🙏🙏🙏
Амин
Amin.
Amin
Amin
Doamne ajuta tuturor Amin
AMIN.
Păi luați aminte… 😉
Măi, voi sunteți „cu capul” care scrieți articolele de genul…? Faceți comparații (cu citate, sîc) care n-au nici o treabă cu realitatea actuală. Va impus cineva să nu vă închinați la icoane, sau să nu vă duceți la slujbe, sau să vă rugați? Va impus cineva să pupați poala papei? Va impus cineva, pană la urmă, să vă lepădați de Hristos, în urma sinodului din Creta? Ce aveți măi creștinilor? Chiar nu vedeți că cineva vrea cu dinadinsul să vă dezbine pe lucruri de nimic. Chiar nu vedeți că lupta creștinului e cu ateul incult, dar bine plătit sa fie prost în continuare sau cu jidanul viclean și rău care vrea să stăpânească totul sau cu musulmanul îndoctrinat care distruge totul „în numele dreptății”, sau în scurt, nu vedeți că lupta e cu diavolul însuși care îi plătește sau amăgește pe toți să fie ceea ce vrea el să fie? Și până la urmă ce vreți voi care scrieți articolele astea? Să propovăduiți adevărul? Vorbiți atunci despre desfrânarea care a devenit lege și laitmotivul existenței televiziunilor ca și violența, vorbiți despre neascultarea care a devenit altă lege și dezbinarea familiilor normale, vorbiți despre camăta și vicleșugul care e în cetate și toți se fac că n-o observă, dar care duce la vânzarea țării, vorbiți despre toți acei mișei care fac aceste răutăți și altele și dați-le pe față, dați nume, locuri, fapte, să vedem, să auzim și noi, să punem mâna pe bâte să le rupem oasele… Dar puteți? Nu prea puteți… că printr-un simplu telefon… v-au căzut oaiele cu c de la seCuritate sau de la friCă Slavă Domnului că mai devreme sau mai târziu murim, adicătelea scăpam de toate tâmpeniile de pe lumea asta și sper, adică cred, nu, nu, de fapt sigur nu voi vedea pe nici un anticreștin cu mine unde voi fi. Doamne ajută!