Trăiesc flămând

Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie

Frumoasă ca un crin din Paradis;

Potirul florii e mereu deschis

Și-i plin cu lacrimi și cu apă vie,

Potirul florii e o-mpărăție.

Când răii mă defaimă și mă-njură

Și-n clocot de mânie ura-și varsă,

Potirul lacrimilor se revarsă

Și-mi primenește sufletul de zgură.

Atunci Iisus de mine mult Se-ndură…

Citeşte şi:  PĂRINTELE SERAFIM ROSE DESPRE SUFLETUL DUPĂ MOARTE

Sub crucea grea ce mă apasă sânger

Cu trupu-ncovoiat de neputință.

Din când în când, din cer coboar-un înger

Și sufletul mi-l umple cu credință.

M-apropii tot mai mult de biruință.

Mă plouă-n taină razele de soare,

M-adapă Iisus cu Apă Vie,

Grăuntele zvârlit în groapă-nvie

Cu viața îmbrăcată-n sărbătoare;

Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.

Citeşte şi:  Pr. Efrem Filotheitul din Arizona: Cine nu cheamă zilnic numele lui Hristos și al Maicii Domnului nu este creștin. Nu este!

Refren: Sub flacăra iubirii arzătoare,

Din zori de zi și până-n noapte-aștept.

Te chem și noaptea, ghemuit cu capu-n piept:

Iisuse, Iisuse!

Încet mă mistui ca o lumânare.

Mi-s ochii triști

Mi-s ochii triști și fruntea obosită

De-atâta priveghere și-așteptare,

Mi-e inima bolnavă, istovită,

De grea și îndelungă alergare

Și plânge ca o pasăre rănită.

Citeşte şi:  Mass-media propovăduiește doar răul, iar binele este ascuns ostentativ pentru a nu fi vazut

Când ochii mi-i închid și cat în mine

Puteri să sui Golgota până sus,

O voce, un ecou din adâncime

Îmi spune blând: Viața e Iisus,

Mărgăritarul prețios e-n tine…

Privesc la dimineața minunată

A Învierii Tale din mormânt,

Ca Magdalena, ca și altădată,

Îngenuncheznaintea Ta plângând

Și-s fericit și plâng cu Tine-n gând.