Mi se pare destul de clar: dacă dorim să nu repetăm experiențele nefericite ale altor națiuni, trebuie să ținem cu dinții de păstrarea modelului familiei tradiționale. Copilul născut într-o familie așezată are mai multe șanse să capete valorile morale necesare pentru a-și construi un drum ascendent în viață. Din păcate, ideologia leftistă dominantă a devalorizat familia și continuă să facă acest lucru. Precum tătucul lor ideologic, marxiștii contemporani susțin chiar că familia ar trebui să dispară complet, iar copiii ar trebui crescuți probabil în ferme, ca să ajungă toți egali. Da-da, precis, sclavi egali pe plantația “elitelor”, care au însă grijă să-și trimită odraslele la cele mai scumpe școli. Sigur că da, dispariția familiei și îngreunarea ascensiunii persoanelor sărace în ierarhia socială reprezintă mijlocul perfect pentru asigurarea rotației cadrelor și menținerii la putere a unei nomenclaturi nocive.
“Un element puternic – de fapt, unul dintre cele mai puternice – care se corelează cu mobilitatea în ierarhia socială este structura familială… În acele zone unde întâlnim familii monoparentale sau adulți divorțați, acolo vedem cum șansele unui copil de a urca în ierarhia socială sunt considerabil mai mici decât în zonele locuite de familii complete.
Structura familiei are efect și asupra inegalității. Un studiu al Federal Reserve Bank arată că schimbarea structurii familiei explică circa jumătate (49%-52%) din creșterea inegalității în perioada 1969-1989… Familiile complete (cu părinți căsătoriți) s-au bucurat de o creștere mai mare a venitului, potrivit unui alt studiu recent. Între 1980 și 2012, venitul median al familiilor a sporit cu 30% în cazul părinților căsătoriți, față de doar 14% în cazul familiilor formate din părinți necăsătoriți.
Așadar, structura familiei afectează atât mobilitatea cât și inegalitatea – care se influențează la rândul lor. Veniturile mici obținute de o familie monoparentală pot influența mobilitatea intergenerațională, de exemplu, deoarece monoparentalismul se corelează foarte bine cu abandonul școlar, sarcinile timpurii și rata de participare a bărbaților în forța de muncă.”
Sursa: logec.ro
