Domnul este aproape… Vine la fiecare şi-i bate în inimă: oare va răspunde cineva? Dacă inima este un vas închis, cine-i de vină?!

Pentru toate este vinovată lipsa noastră de bună credinţă faţă de adevărul pe care l-am cunoscut.

Dacă n-ar fi aşa, atunci toată lumea ar fi întotdeauna pornită pe calea Domnului. Şi oare este mult ceea ce ni se cere?! Căci nu suntem străini cu totul de Domnul!

Citeşte şi:  Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură...

Doar că nu punem pe primul plan a-I bineplăcea Lui: nu este acesta primul nostru scop, ci este mai degrabă un fel de adaos. Căci ţelul nostru este de a-i place lumii şi obiceiurilor lumeşti.

Puneţi acum pe primul plan a-I bineplăcea Domnului şi rearanjaţi-le pe toate celelalte potrivit cererilor acestui unic ţel: şi se va schimba starea voastră lăuntrică…

Citeşte şi:  Despre predarea în voia lui Dumnezeu

Totul va rămâne ca mai înainte… numai inima va fi nouă. Asta-i tot! Este mult, oare?!

Sfântul Teofan Zăvorâtul

Extras din ”Viaţa lăuntrică”, Ed. Sophia, București, 2000, pag. 19-20