În faţa lui Dumnezeu nu contează cantitatea, ci străduinţa, o intensitate în străduinţă, pentru că toţi ne străduim într-un fel.

Dacă te străduieşti să faci o rugăciune şi n-o faci cum trebuie, Dumnezeu primeşte silinţa ta. Dacă te străduieşti să faci un bine cuiva şi dai foarte puţin – pentru că nu ai mai mult – Dumnezeu preţuieşte aceasta. Dacă posteşti, Dumnezeu apreciază acest efort al tău, chiar dacă adeseori mai calci postul.

Citeşte şi:  În relațiile de cuplu trebuie să ne înțelegem, să ne rugăm împreună. Rugăciunea trebuie să fie comună

Toate sunt apreciate de Dumnezeu în felul Lui divin – nu în fel omenesc – pentru că Dumnezeu nu răsplăteşte fapta şi rezultatul ei, ci străduinţa ta. Adeseori vedem că un om care face un efort mai mic primeşte o răsplată duhovnicească mai mare şi un om care face un efort mai mare primeşte o răsplată mai mică, pentru că Dumnezeu cunoaşte adâncul inimii noastre mai bine decât noi înşine.

Citeşte şi:  Părintele Iustin Pârvu: Închisoarea de unde nu mai ai nici o scăpare…

Părintele Cheorghe Calciu

Extras din „Cuvinte vii”, ediţie îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Ed. Bonifaciu, 2009, pag. 65