Medicul nu trebuie lăudat doar atunci când își trimite pacientul la tratament în grădini și pajiști, în băi termale și bazine cu apă, sau atunci când îi recomandă să aibă o masă încărcată înaintea sa.

De asemenea, el trebuie lăudat atunci când îi poruncește să nu mănânce, când îl „asuprește” prin foame (dietă) și îl smerește prin sete, când îl limitează la patul său, transformând casa în închisoare și îl privează de lumină și îi întunecă dormitorul cu perdele. Când taie și cauterizează, când aduce medicamente dezgustătoare, este același medic.

Citeşte şi:  Aşa sfinţii cei ce au fost din veac au plăcut lui Dumnezeu: prin cunoştinţă curată şi prin neschimbate fapte

Nu este oare, atunci, pripit, să cheme pe cineva medic atunci când face atâtea lucruri „rele” – și apoi să-l blasfemieze pe Dumnezeu și să-și respingă providența Sa asupra tuturor, dacă face vreunul din lucruri din aceeași categorie părută „rea”, dacă aduce foamete sau moarte?

Cu toate că noi ne împotrivim tratamentului oferit de Dumnezeu, El este singurul medic adevărat al sufletelor noastre și al trupurilor noastre.

Citeşte şi:  Sfântul Iustin Filosoful: Cum pot să mă îndrept spre mântuire?

Din acest motiv, el înfrânează adesea această natură a noastră atunci când ne dezmățăm, ne dezintegrăm în așa-zisa prosperitate, trezindu-ne, agitându-ne prin febra păcatelor și ne vindecă de boală prin lipsuri, foame, moarte și alte dezastre.

Dar numai săracilor le este foame, spune cineva. Dar Dumnezeu nu ne pedepsește doar cu foamea, ci și cu nenumărate alte lucruri. El a corectat deseori săracii cu foamea, dar bogații și puternicii cu pericole, boli și moarte prematură. Este foarte plin de resurse și are multe medicamente pentru mântuirea noastră.

Citeşte şi:  Fiecare trebuie să-şi lase întru totul viaţa, voia şi activitatea sa în voia lui Dumnezeu

Cu toate acestea, noi uităm că mântuirea noastră nu este în această lume și de aici, drama noastră.

Bazat pe Sfântul Ioan Hrisostom