Epoca lui Antihrist, va fi puternic caracterizată prin: teroare, frică, foamete și o secetă cruntă, dar, și de o foamete cumplită de Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea Sfinții Părinți numesc epoca lui Antihrist ca fiind „necazul cel mare” și pe Antihrist ca fiind „chinuitorul” sau „fiară”! Practic, încă de la început, Antihrist va condiționa totul și toate de primirea peceții lui, adică de primirea semnului fiarei pe mâna dreaptă sau pe frunte.

Epoca lui Antihrist… stă să înceapă!

Și ea (fiara) îi silește pe toți, pe cei mici și pe cei mari, și pe cei bogați și pe cei săraci, și pe cei slobozi și pe cei robi, să-și pună semn pe mâna lor cea dreaptă SAU pe frunte, Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înțelepciunea: Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase.” (Apocalipsa 13,16-18).

~ Fericitul Averkie Taușev:

După cum a înțeles (Fericitul) Arhiepiscopul Averchie, umbrirea celor duhovnicești de către cele pământești în viața bisericească a dus la pierderea a ceva de trebuință tuturor creștinilor: o conștiință a diferenței dintre ceea ce este FORMAL și ceea ce este DREPT. Întorcându-și atenția către lumea din afară, omul caută mai degrabă „atitudinea acceptată”, adică ceea ce este corect și bun în ochii altora, decât să fie lăuntric cinstit față de Dumnezeu și de propia lui conștiință. A idealiza și a te conforma cu ceva pentru că este „corect” și „recunoscut” e totuna cu A CERE SĂ FII AMĂGIT, căci Satana poate lesne, mai ales în vremurile noastre, să facă „formalismul” exterior să coexiste cu minciuna lăuntrică. Din această pricină Arhiepiscopul Averchie a accentuat: Trebuie să înțelegem și să ne aducem aminte că Ortodoxia nu reprezintă numai și nici întotdeauna ceea ce în mod formal este numit , căci în vremurile noastre înșelătoare și rele, apariția pretutindeni a pseudo-Ortodoxiei care-și înalță capul și se statornicește în lume, este un fapt nespus de dureros, însă, în mod regretabil, unul de necontestat (foarte adevărat). Această Ortodoxie mincinoasă se străduiește cu înverșunare să se substituie (să ia înfățișarea) adevăratei Ortodoxii, așa cum în vremea sa, Antihrist se va sârgui să-L înlocuiască pe Hristos cu sine însuși.

~ Apostazia și Antihristul. p 91-92.

„Cu înțelegerea sa filosofică, patristică a realității lui Antihrist, Arhiepiscopul Averchie a priceput că nu e de trebuință ca cineva să trăiască în timpul viitoarei sale stăpâniri pentru a-i fi, într-un sens figurat și totuși foarte real, ucenic. Cineva poate fi atras spre ceea ce reprezintă Antihrist, (adică) imitarea creștinismului, prin ceea ce are în comun cu el: o absență lăuntrică a lui Hristos.
Țelul a tot ceea ce dăruiește Hristos este să-i pregătească pe oameni pentru Împărăția Sa cea Cerească, în vreme ce rațiunea lui Antihrist este să-i lege pe oameni, în orice chip cu putință, de acest pământ. Această deosebire, deși simplă și răspicată, poate să nu fie atât de lesne de văzut, de vreme ce Antihrist însuși, ca mulți din înaintașii lui , va fi de fapt foarte „duhovnicesc”, legându-i de pământ pe oameni cu chiar înfățișarea din afară a lucrurilor care sunt menite să-i ducă spre Cer. Imitarea creștinismului va fi deslușită numai de aceia care și-au păstrat acel „simț” prin care pot deosebi ceea ce în sine este pământesc și stricăcios de ceea ce este ceresc și veșnic. Apostazia de care vorbea Arhiepiscopul Averchie este tocmai PIERDEREA ACESTEI ÎNȚELEGERI ȘI DORINȚE. Iarăși, Sfântul Efrem Sirul scrie că, atunci când Antihrist va veni într-adevăr, nu va fi văzut drept ceea ce este, de către cel care-și are mintea la treburile acestei vieți și iubește pământescul …căci acela care este pururi înlănțuit de legăturile acestei vieți, chiar dacă va auzi, nu va crede și-l va disprețui pe cel care spune aceste lucruri. Însă sfinții vor fi întăriți, pentru că ei au disprețuit toată grija vieții acesteia. Un creștinism fără „gust” este umplut cu <deșărtăciune lumească ce se dă pe sine drept duhovnicie>. Iar a „înlumi” creștinismul înseamnă a-l face vulnerabil față de ispitirile lui Antihrist.”

~ Apostazia și Antihristul. p 93-94. Editura Sophia 2014.

~ SFÂNTUL EFREM SIRUL

„Căci în acest fel va face tiranul, ca toți să poarte pecetea fiarei când va veni în vremea sa, la plinirea vremurilor; să amăgească cu semne (minuni) pe toți, și apoi așa să cumpere aceștia bucate și tot felul de trebuințe; și să pună povățuitori (cârmuitori) de popor, ca toți să săvârșească porunca lui. Luați aminte, fratii mei, la covârșirea fiarei și meșteșugirile vicleniei, cum de la pântece își începe lucrarea: că după ce se va strâmtora cineva de lipsa de bucate, să fie silit (constrâns) a primi pecetea aceluia, păgânescul chip, dar nu peste toate mădularele trupului, ci peste mâna dreaptă, sau pe frunte, ca să nu aibă stăpănire omul a se pecetlui cu mâna dreaptă cu semnul Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecum a se însemna cu Sfântul Nume al Domnului, nici cu Preaslăvita și Cinstita Cruce a lui Hristos și Mântuitorului nostru. Că știe ticălosul că, dacă se va pecetlui cineva cu Crucea Domnului, se risipește toată puterea lui, și pentru aceasta pecetluiește dreapta omului, că aceasta este cea care pecetluiește toate mădularele noastre. Asemenea și fruntea, care este ca un sfeșnic ce poartă pe față făclia luminii, adică semnul Mântuitorului nostru. Deci, frații mei, înfricoșată nevoință va fi tuturor oamenilor celor iubitori de Hristos, ca până în ceasul morții să nu se teamă, nici să stea în moleșire când va închipui balaurul puterea sa în locul Crucii Mântuitorului. Că în acest chip va face ca Numele Domnului și Mântuitorului nostru nicidecum să nu se pomenească în vremurile acelea. Și aceasta o va face, fiindcă se teme și se cutremură, neputinciosul, de Sfânta Putere a Mântuitorului nostru. Că de nu se va pecetlui cineva cu pecetea aceluia, nu se va robi de nălucirile (minunile) lui și nici Domnul nu Se va depărta de unii ca aceștia, ci îi va lumina și îi va trage către Sine.”

~ Apostazia și Antihristul. p 231-232. Editura Sophia 2014.

„Atunci va plânge cumplit tot sufletul și va suspina; atunci toți vor vedea necaz nemângâiat cuprinzându-i pe dânșii noaptea și ziua, și nicăieri nu vor afla să se sature de bucate, căci cârmuitori aspri de popoare se vor pune în tot locul. Și dacă cineva va aduce cu sine pecetea tiranului pe frunte sau pe mâna dreaptă, va cumpăra puține bucate din cele ce se vor afla. Atunci vor muri pruncii la sânul maicii lor, va muri și maica deasupra pruncului ei și vor muri tatăl împreună cu femeia și cu fiii în ulițe și nu va fi cine să-i îngroape și să-i strângă în morminte.”

~ Apostazia și Antihristul. p 236. Editura Sophia 2014.

„Deci, mulți din Sfinți, câți se vor afla atunci la venirea spurcatului, vor vărsa râuri de lacrimi cu suspinuri către Dumnezeul Cel Sfânt, ca să se izbăvească de balaurul, și cu mare sârguință vor fugi în pustietăți și în munți, și în peșteri cu frică se vor ascunde. Și vor presăra pământ și țărână pe capetele lor, rugându-se ziua și noaptea cu multă smerenie. Și li se va dărui lor aceasta de la Dumnezeul Cel Sfânt și ÎI VA POVĂȚUI pe dânșii în locuri hotărâte și se vor mântui, fiind ascunși în găuri și în peșteri, nevăzând semnele și înfricoșările lui Antihrist. CĂ CELOR CE AU CUNOȘTINȚĂ, cu lesnire le va fi cunoscut venirea aceluia, iar celor ce-și au mintea pururea întru lucruri lumești și iubesc cele pământești, nu le va fi lesne arătată aceasta. Că cel ce de-a pururea este legat de lucruri lumești, măcar de ar și auzi, nu crede și urăște cele ce i se spun. Pentru aceasta, Sfinții PRIMESC PUTERE DE A SCĂPA, că toată învăluirea și grija vieții acesteia au lepădat-o.”

~ Apostazia și Antihristul. p 239. Editura Sophia 2014.

„Și toți care s-au plecat cumplitei fiare și au luat pecetea aceea, adică păgânescul chip al spurcăciunii, alergând către dânsul, vor zice lui cu durere: Dă-ne nouă să mâncăm și să bem, că toți murim de foame, cumplit strâmtorându-ne, și gonește de la noi fiarele cele înveninate. Și, neavând, ticălosul va răspunde cu multă asprime, zicând: De unde să vă dau eu vouă, o oamenilor, să mâncați și să beți? (Dacă) Cerul nu voiește să dea pământului ploaie și pământul iarăși, nicidecum nu a dat semințe sau roade. Auzind acestea, popoarele vor plânge și se vor tângui, neavând mângâiere din pricina necazului, ci necaz peste necaz le va fi lor în chip nemângâiat, căci DE BUNĂVOIE AU CREZUT TIRANULUI. Că acela, ticălosul, nu va putea nici luiși să-și ajute; deci cum pe dânșii îi va milui? În acele zile va fi nevoie mare din necazul cel mult al balaurului, și din frică, și din cutremur, și din vuietul mării, și din foame, și din sete, și din mușcările fiarelor. Și toți cei ce vor lua pecetea lui Antihrist și se vor închina lui ca Dumnezeului Celui Bun, nu vor avea nici o parte întru Împărăția lui Hristos, ci împreună cu balaurul se vor arde în gheenă.

~ Sfântul Efrem Sirul – Apostazia și Antihristul. p 237-238. Editura Sophia 2014.

Din acest fragment, al Sfântului Efrem Sirul, putem vedea momentul în care, toți cei ce se vor pecetlui, își vor da seama că Antihrist care se va pretinde dumnezeu, cerând închinare ca unui dumnezeu, nu va fi în fapt Dumnezeu, arătându-și neputința lui în a-și hrăni pe supușii lui. Când Antihrist va spune aceste cuvinte: „De unde să vă dau eu vouă, o oamenilor, să mâncați și să beți? (Dacă) Cerul nu voiește să dea pământului ploaie și pământul iarăși, nicidecum nu a dat semințe sau roade”, atunci, popoarele pecetluite vor înțelege că acesta nu este Dumnezeu Atotputernic, ci un om neputincios ca toți oamenii, atunci vor conștientiza că au fost amăgiți de minunile și semnele lui mincinoase, și așa au dat crezare lui Antihrist, „căci DE BUNĂVOIE AU CREZUT TIRANULUI”, și așa, în fapt, ei s-au lepădat de Adevăratul Dumnezeu. Aceasta va fi cea mai cumplită durere a lor, care va trece în veșnicie. Necunoașterea creștinismului este cea mai mare nenorocire spune Sfântul Ignatie Briancianinov.

~ Sfântul Ignatie Briancianinov

Înfricoșătoare nenorocire este lipsa din om a adevăratei cunoașteri de Dumnezeu; ea (neștiința) primește lucrurile diavolului drept lucruri ale lui Dumnezeu. Înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos, când creștinismul, cunoașterea duhovnicească și dreapta socotință se vor împuțina cum nu se poate mult între oameni, .

~ Predici p 274. Editura Sophia 2008.

DESPRE ANTIHRIST …

„Iar venirea aceluia (a lui Antihrist) va fi prin lucrarea lui Satan, însoțită de tot felul de puteri și de semne și de minuni mincinoase.

Și de amăgiri nelegiuite pentru fiii pierzării, fiindcă n-au primit iubirea adevărului, ca ei să se mântuiască.

Și de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciunii,

Ca să fie osândiți toți cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.”

~ Sfântul Apostol Pavel -(2Tes 2,9-12)

~ Din învățăturile Sfinților Părinți.

„<Și orice duh care nu mărturisește pe Iisus Hristos nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care ați auzit că vine, și acum este chiar în lume.> Cei mânați de duhul lui Antihrist Îl leapădă pe Hristos, l-au primit pe Antihrist cu duhul lor, au intrat în împărtășire cu el, s-au supus și s-au înclinat lui în duh, recunoscându-l drept dumnezeu al lor. <Și de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de amăgire, ca ei să creadă minciunii, ca să fie osândiți toți cei ce n-au crezut adevărul, ci le-a plăcut nedreptatea.> Întru îngăduința Sa, Dumnezeu este Drept Judecător. Îngăduința va fi satisfacere, dar totodată dare în vileag și judecată pentru duhul omenesc. Antihrist va veni la vremea sa, la vremea rânduită lui. Înaintea venirii lui va merge lepădarea majorității oamenilor de credința creștină (apostazia). Prin lepădarea de Hristos, omenirea se va pregăti pentru primirea lui Antihrist, îl va primi în duhul său. În însăși întocmirea duhului omenesc va apărea cererea, chemarea lui Antihrist, împreună-simțirea cu el, așa cum în stare de boală grea apare setea de o băutură ucigătoare. Poftirea va fi rostită! Va răsuna glasul chemător în societatea omenească, care va arăta stăruitor că are trebuință de un geniu al geniilor, care să ridice dezvoltarea și propășirea materială pe cea mai înaltă treaptă, care să încetățenească pe pământ o asemenea bunăstare încât raiul și cerul să devină de prisos pentru om. Antihrist va fi urmarea logică, îndreptățită și firească a orientării morale și duhovnicești a oamenilor.”

~ Predici p 283-284. Editura sophia 2008.

După toate acestea, Dumnezeu îi va îngădui lui Antihrist, cel mai de pe urmă și cel mai neobișnuit potrivnic al lui Hristos și al Sfintei Sale Biserici, să vină în lume. De-a lungul istoriei Bisericii lui Hristos, s-au ivit o mulțime de potrivnici care s-au sârguit să nimicească credința în Hristos: Nero, Valerian, și alți prigonitori, Mohamed, precum și toți învățătorii mincinoși și ereticii de la Simon Magul până astăzi. Însă în vremurile de pe urmă se va arăta un vrăjmaș aparte al lui Hristos, nemăsurat mai puternic decât cei de dinaintea lui, în persoana lui Antihrist. Aceasta va fi ultima și cea mai crâncenă luptă a diavolului împotriva Bisericii. Zugrăvind vremurile de pe urmă, de dinaintea sfârșitului lumii, Mântuitorul a spus: (Mt 24,23-25). Prin aceste cuvinte, potrivit tâlcuirii Sfântului Ioan Gură de Aur și altora dintre Părinții Bisericii, Hristos vorbește despre Antihrist care va să vină înaintea sfârșitului lumii și despre proorocii mincinoși.

~ Apostazia și Antihristul. p 45-46.

„PERIOADA ÎNTÂI a lui Antihrist, cuprinsă între ziua nașterii sale și momentul arătării lui, va trece neștiută. Sfântul Ioan Damaschin spune că: Antihrist este crescut în ascuns și pe neașteptate se răscoală.

~ Apostazia și Antihristul. p 51.

„A DOUA PERIOADĂ a vieții lui Antihrist se va deschide cu intrarea sa învederată în rolul de învățător al lumii sau . Se prea poate să-și înceapă lucrarea în împrejurările unei CONFLAGRAȚII MONDIALE când umanitatea, după ce a suferit toate URÂCIUNILE RĂZBOIULUI, nu va mai vedea nici o cale de ieșire din dezastruoasa sa înfundătură, fiindcă toate mijloacele de rezolvare se vor afla în mâinile unei societăți secrete care va coopera cu Antihrist. El va oferi un plan pentru rezolvarea reușită a crizei mondiale, întemeiat pe înțelepciune politică și socială, anume statornicirea unei structuri politice și sociale uniforme în întreaga lume. Ostenită de grozăviile războiului și FIIND OARBĂ DUHOVNICEȘTE, omenirea nu va recunoaște acest proiect ca fiind o cursă vicleană și astfel va fi ademenită în cea mai nemiloasă și mai necurmată ROBIE. Dimpotrivă, oamenii vor întâmpina cu osanale manifestările de înaltă erudiție, înțelepciune și geniu ale lui Antihrist. Notorietatea mondială a lui Antihrist drept gânditor de geniu, nou cârmuitor și salvator al tuturor popoarelor va răzbate ca fulgerul printre toate neamurile, în cel mai scurt răstimp (prin mas-media). Duhurile rele răspândite în văzduh vor stârni în oameni o părere unanimă, foarte înflăcărată cu privire la Antihrist, o încântare obștească și o ademenire de neînduplecat – spune Sfântul Efrem Sirul. În această perioadă a lucrării sale, Antihrist nu va întrebuința nici o metodă silnică (tiranică), ci se va sârgui să câștige încrederea și iubirea oamenilor prin amăgire și printr-o fățarnică și teatrală înfățișare a virtuții. El (Antihristul), spune Vladimir Soloviov, va arunca vălul strălucitor al binelui și adevărului peste taina fărădelegii. Sfântul Efrem afirmă că va veni într-un așa chip, încât SĂ-I AMĂGEASCĂ PE TOȚI. Va părea smerit, blând, un urâtor, cum va spune despre sine, al fărădelegii, disprețuind idolii, dând întâietate cucerniciei, bun, iubitor de săraci, peste măsură de frumos, statornic, îndatoritor față de toți și prețuind în chip deosebit neamul evreiesc, pentru că evreii îi vor aștepta venirea. Va întrebuința mijloace viclene ca să placă tuturor, astfel încât oamenii să ajungă iute să-l iubească. Nu va primi mită, nu va vorbi cu mânie, nu va avea o înfățișare posomorâtă, ci printr-o înfățișare cuviincioasă VA ÎNCEPE ÎNȘELAREA LUMII, până ce va fi întronat.
Din bogata expierență ascetică a marilor nevoitori ai Ortodoxiei cunoaștem că, atunci când duhul întunecat nu-l poate înfrânge pe cel care se nevoiește duhovnicește, lovindu-se de împotrivirea lui statornică, vine un diavol mai puternic sub chipul unui <înger de lumină>. Acest <înger de lumină> se silește să insufle nevoitorului duhovnicesc aplecare și încredere față de arătarea sa (de lumină), ademenindu-l astfel către pierzanie. Din această pricină, putem să ne închipuim cât de ușor și de grabnic va putea imaginea sclipitoare a lui Antihrist să stârnească și să atragă simpatia generală. Urmarea acestei înșelări va fi că în societatea omenească, se va ivi cererea, dorirea lui Antihrist, va răsuna glasul chemător care va arăta stăruitor că este trebuință de un geniu al geniilor, care să ducă dezvoltarea și propășirea materială la cel mai înalt nivel și care să aducă o asemenea bunăstare pământească, încât cele cerești să fie de prisos pentru om. În vremea acestei perioade, fățărnicia lui Antihrist va merge atât de departe, încât nu numai că va dovedi toleranță față de creștinism, ci chiar se va arăta preocupat de a-l ocroti. Întru cele din afară, se va sili să-L imite pe Hristos. NEFIIND CĂLĂUZIȚI DE ÎNȚELEGEREA DUHOVNICEASCĂ a Bisericii, ci mai curând de ÎNȚELEPCIUNEA LUMEASCĂ, marea majoritate a creștinilor nu vor rezista până la capăt acestei înșelări și-l vor socoti pe Antihrist ca fiind Hristos la a Doua Sa Venire.”

~ Apostazia și Antihristul. p 51-55.

Recunoașterea obștească a lui Antihrist drept conducător al lumii întregi se va petrece în aceeași vreme cu recunoașterea generală a lui, drept singurul lider spiritual al tuturor religiilor. Vladimir Soloviov, a exprimat părerea că Antihrist, după ce va lua stăpânirea deplină, va aduna un soi de sinod ecumenic cu reprezentanți din toate religiile. La acest sinod (din Ierusalim), Antihrist se va oferi să-i unească pe toți într-o singură obște, sub călăuzirea unui singur îndrumător spiritual. El își va îndrepta îndeosebi atenția spre CREȘTINII din toate confesiunile, făgăduindu-le tot felul de ocrotiri și înlesniri în schimbul recunoașterii cârmuirii sale. Sfântul Efrem Sirul scrie: El se va trâmbița pe sine așa cum au făcut și înaintemergătorii lui (proorocii și învățătorii mincinoși), care mai înainte vreme îl închipuiau, se va numi pe sine propovăduitorul și cel care a statornicit iarăși învățătura și cunoștința cea adevărată a lui Dumnezeu. Cei care nu înțeleg creștinismul, vor vedea în el un reprezentant, un susținător al adevăratei religii și i se vor alătura, făcându-i-se părtași. El va grăi cu glas mare despre sine, numindu-se a fi Mesia cel făgăduit, iar FIII ÎNȚELEPCIUNII LUMEȘTI ȘI AI CUGETĂRII TRUPEȘTI îi vor închina osanale. (…de ce??? …pentru că toți acești creștini foarte superficiali se regăsesc în felul de a fi și de a gândi al lui Antihrist, se regăsesc în duhul lui Antihrist, pentru că sunt călăuziți de unul și același duh). Văzând capacitățile lui copleșitoare, slava, puterea, însușirile geniale și dezvoltarea cât se poate de cuprinzătoare după stihiile lumii, ei îl vor proclama dumnezeu și se vor face părtași și ajutoare ale lui.

Între altele, este de foarte mare însemnătate să pomenim că toți Sfinții Părinți socotesc că pricina de căpătâi a grabnicei înrobiri a omenirii de către Antihrist este LIPSA DE ÎNȚELEGERE DUHOVNICEASCĂ, precum și obșteasca și deplina PRĂVĂLIRE ÎN ÎNDELETNICIRI LUMEȘTI. De vreme ce înțelegerea duhovnicească se poate dobândi și poate spori numai în condițiile adevăratei vieți duhovnicești, trăite de creștinii cu adevărat ortodocși (așadar fără a-i cuprinde aici pe cei care sunt ortodocși doar cu numele), numai acei puțini dintre ei, care vor rămâne cu adevărat creștini ortodocși până în sfârșit, ducând o viață duhovnicească în acord cu propovăduirea Sfintei Biserici, (doar aceștia) vor avea în vremea aceea plinătatea mijloacelor de apărare și vor putea să deslușească toate cursele și vicleniile lui Antihrist. Cu neînchipuită dibăcie, acest înșelător va înlocui închinarea către Dumnezeu-Omul Iisus Hristos prin închinarea către sine, omul-dumnezeu Antihrist.

~ Apostazia și Antihristul. p 63-64. Editura Sophia 2014.

„Cea de-A TREIA PERIOADĂ și faptele de pe urmă ale lui Antihrist vor începe prin luarea în propriile sale mâini a întregii puteri mondiale. O stare de devastare covârșitoare a neamurilor pământului, din pricina unui MARE RĂZBOI MONDIAL, îl va ajuta în mare măsură la împlinirea acestui lucru. Cei mai mulți vor vedea guvernarea mondială sub Antihrist drept singura cale cu putință pentru a ocoli noi războaie și pentru a aduce omenirii o epocă pașnică și înfloritoare.

Cuvântul lui Dumnezeu zugrăvește în chipul următor venirea lui Antihrist la puterea lumii: pe fața pământului, zdruncinată și pustiită de război, . Șapte dintre ei vor fi de un cuget cu Antihrist și îi vor supune lui toată puterea și autoritatea. Ceilalți trei cârmuitori vor încerca să-și păstreze independența, însă Antihrist îi va înfrânge prin puterea armelor.

După biruința lui Antihrist asupra celor trei regi, înlăturând singura piedică din calea către stăpânirea deplină, cartea Apocalipsei îl zugrăvește sub chipul unei fiare roșii având (adică cele zece regate supuse lui), <și șapte capete> (adică, cei șapte cârmuitori care s-au supus lui de bună voie și acționează în calitate de reprezentanți plenipotențiari ai lui în stăpânirile în care se află).

În ce privește puterea mondială a lui Antihrist, cartea Apocalipsei spune că . Deși îndeletnicirile și mijloacele omenești obișnuite vor avea însemnătate, ele nu vor stăvâli izvorul de căpătâi al izbânzii lui Antihrist. <Și stăpânirea lui va crește în putere, dar nu prin puterea lui însuși> (Daniil 8,24). Antihrist își va primi stăpânirea și puterea de la Satana, (Apoc 13,2). Numai prin această necurmată împreună-lucrare satanică se vor putea explica neobișnuitul succes a lui Antihrist în a acapara atât de iute stăpânirea asupra întregii lumi, și puterea lui nemaiîntâlnită, căreia nici o sforțare omenească nu va fi în stare să-i stea împotrivă ori să-i pună stavilă.”

~ Apostazia și Antihristul. p 61-62.

„Deci, mulți din Sfinți, câți se vor afla atunci la venirea spurcatului, vor vărsa râuri de lacrimi cu suspinuri către Dumnezeul Cel Sfânt, ca să se izbăvească de balaurul, și cu mare sârguință vor fugi în pustietăți și în munți, și în peșteri cu frică se vor ascunde. Și vor presăra pământ și țărână pe capetele lor, rugându-se ziua și noaptea cu multă smerenie. Și li se va dărui lor aceasta de la Dumnezeul Cel Sfânt și ÎI VA POVĂȚUI pe dânșii în locuri hotărâte și se vor mântui, fiind ascunși în găuri și în peșteri, nevăzând semnele și înfricoșările lui Antihrist. CĂ CELOR CE AU CUNOȘTINȚĂ, cu lesnire le va fi cunoscut venirea aceluia, iar celor ce-și au mintea pururea întru lucruri lumești și iubesc cele pământești, nu le va fi lesne arătată aceasta. Că cel ce de-a pururea este legat de lucruri lumești, măcar de ar și auzi, nu crede și urăște cele ce i se spun. Pentru aceasta, Sfinții PRIMESC PUTERE DE A SCĂPA, că toată învăluirea și grija vieții acesteia au lepădat-o.”

~ Apostazia și Antihristul p 239. Editura Sophia 2014.

Sfântul Ignatie Briancianinov.

„Cine a primit în sine Împărăția lui Dumnezeu, acela poate avea o idee limpede despre a doua venire a Dumnezeu-Omului, acela îl poate recunoaște pe Antihrist și poate fugi de el sau îi poate sta împotrivă. Cine nu a primit în sine Împărăția lui Dumnezeu, acela nu îl va recunoaște pe Antihrist; acela va ajunge negreșit, fără să înțeleagă nici el cum, următor al lui Antihrist; acela nu va recunoaște apropierea sfârșitului lumii, a celei de-a doua și înfricoșatei veniri a lui Hristos; aceasta îl va afla nepregătit.”

~ Predici p 235. Editura Sophia 2008.

„Înfricoșătoare nenorocire este lipsa din om a adevăratei cunoașteri de Dumnezeu; ea primește lucrurile diavolului drept lucruri ale lui Dumnezeu.”

~ Predici p 274. Editura Sophia 2008.

Dar v-am cunoscut că n-aveți în voi dragostea de Dumnezeu. EU am venit în numele Tatălui Meu, și voi nu Mă primiți; dacă va veni un altul în numele Său, pe acela (pe Antihrist) îl veți primi.”…ne spune Hristos Domnul și Dumnezeul nostru – (Ioan 5,42-43). …amin.

Să stăm bine să stăm cu frică să luăm aminte.