Capul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (schismatice – n.n.), pseudo-mitropolitul Epifanie Dumenko, a fost primit de Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu.

Ereziarhul Bartolomeu se comportă tot mai mult ca un Papă: Bate cu pumnul în masă, declarând că nu e dispus să discute cu Bisericile Ortodoxe surori soarta schismaticilor ucraineni

Cu această ocazie, Patriarhul Bartolomeu a declarat că nu intenționează convocarea unui Sinod sau a unei Sinaxe a capilor Bisericilor Ortodoxe pentru a discuta chestiunea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU = schismaticii lui Dumenko).

El a afirmat că nu acceptă ca decizia Tomosului privind autocefalia BOaU să fie judecată de alte Biserici.

Pe 1 septembrie, într-o cuvântare cu ocazia primirii (pseudo-) Mitropolitului Epifanie, Bartolomeu a declarat tăios că Biserica sa „face ceea ce consideră că trebuie să facă”.

Și Patriarhul Constantinopolului a adăugat:

„Suntem provocați și invitați de diferite Biserici surori să convenim din nou în legătură cu un Sinod Pan-Ortodox sau cu o Sinaxă a Primaților ortodocși pentru a dezbate chestiunea ecleziastică ucraineană.”

Bartolomeu consideră aceste pretenții deplasate:

„Patriarhia noastră respinge aceste propuneri, deoarece nu este dispusă să supună judecății altor Biserici un act canonic pe care l-a făcut. Și spun act canonic, deoarece acordarea autocefaliei pentru Biserica Ucrainei, cu cei 44 de milioane de credincioși, se înscria printre drepturile și responsabilitățile diaconale ale Patriarhiei Ecumenice.”

Bartolomeu a ținut să precizeze:

„Dacă excludem vechile patriarhii din Răsărit, toate noile Biserici Ortodoxe, începând cu Biserica Rusiei, au primit autocefalia de la Constantinopol. De ce Ucraina nu ar beneficia de același tratament? E cât se poate de simplu și de clar.”

Patriarhul Bartolomeu a semnat Tomosul, privind autocefalia BOaU pe data de 5 ianuarie 2019.

Până în acest moment, nici una dintre celelalte Biserici Ortodoxe nu a recunoscut autocefalia Kievului (Totuși, Bisericile Alexandriei, Greciei și Ciprului au recunoscut autocefalia acordată schismaticilor nehirotoniți și lipsiți de Har! – n.n.)

Cu ocazia unui Sinod organizat în februarie 2019, Biserica Ortodoxă Română a afirmat și ea că nu recunoaște autocefalia BOaU și a cerut o reglementare pan-ortodoxă a conflictului dintre Kiev și Moscova.

Cu acest prilej, BOR a pus ca precondiție a unei eventuale recunoașteri a autocefaliei, asigurări ferme date de Kiev privind respectarea drepturilor religioase și lingvistice ale românilor din cele 127 de parohii ortodoxe din Ucraina.

Odată cu începerea războiului, persecuțiile împotriva românilor s-au înăsprit. Marea majoritate a acestora fac parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană, care și-a declarat independența de Moscova în mai 2022, după invazia rusă.

Totuși, regimul de la Kiev a declanșat o prigoană îngrozitoare împotriva acestei Biserici, declarând-o unealtă a Moscovei. Mai mult, există chiar un proiect legislativ de interzicere a ei.

Arestări și agresiuni asupra unor preoți și ierarhi, biserici incendiate, închise sau confiscate cu forța completează un tablou de coșmar în care ortodocșii români sunt nevoiți să își ducă crucea.

Pe 23 ianuarie 2023, purtătorul de cuvânt al BOR a emis un comunicat jalnic, în care îi îndemna pe românii din Ucraina să nu se mai văicărească și să treacă fără discuții la noua Biserică, pe care – repet – nici Bucureștiul nu o recunoaște!

Între poziția BOR din februarie 2019 și cea din ianuarie 2023, diferența era una de la cer la pământ. De la demnitate la obediență.

A urmat apoi scandalul Calendarului, în care s-au exercitat presiuni asupra BOR (inclusiv din interior) pentru a urma fără cârtire apropierea dintre Patriarhul Constantinopolului și Papa de la Roma, inclusiv prin sărbătorirea Paștelui odată cu Catolicii.

Scandalul Calendarului nu era altceva decât o nouă tentativă a Constantinopolului de a izola Biserica Rusă, folosindu-se de Ucraina ca de un instrument.

Acum, Bartolomeu lasă dracului orice Sobornicitate și Frățietate și bate cu pumnul în masă, declarând că nu e dispus să discute cu Bisericile Ortodoxe surori soarta Kievului.

Nici conflictele pe care decizia de autocefalie le-a aprins sau le-a întețit.

Bartolomeu se comportă tot mai mult ca un Papă. Apropierea de Roma dă rezultate. Se înmulțesc puseurile de infailibilitate, pe măsură ce și asupra lui cresc presiunile Washingtonului și ale CIA.

Prin declarația de la 1 septembrie, Omul din Fanar dă deoparte cu un dos de palmă inclusiv solicitarea BOR ca „problema ucraineană” să fie rezolvată printr-un Sinod Pan-Ortodox.

Ce va face în aceste condiții Biserica Ortodoxă Română? Se va supune chelălăind la ordinul Stăpânului, renunțând la condițiile privind soarta românilor din Ucraina, așa cum sugera jalnicul său Purtător de Cuvânt în urmă cu câteva luni?

Sau Daniel își va aminti că el și nu Bănescu este Patriarhul?

Își va aduna Marele Alb bruma de curaj și de demnitate și – sfidând scheletele din dulap – se va comporta bărbătește, ca un adevărat urmaș al Sfântului Apostol Andrei?

Autor: Adrian Pătrușcă, Active News