justitia juvenilaCopiii plasați în regim de urgență au avut un nivel semnificativ mai mare de stres, mai multe semne emoționale, mai multe reacții fizice!

53.000 de copii au primit în anul 2013 asistență din partea serviciilor de protecție socială din Norvegia, iar 17%, adică aproximativ 9.000 dintre ei, au fost scoși din familiile naturale și dați în plasament.
Dintre aceștia, 1.609 au fost luați de acasă în regim de urgență, față de 945, în 2008, arată statisticile pe site-ul Directoratului pentru Copii, Tineri și Familie din Norvegia. În 2012, apărea în Norvegia un studiu despre stresul resimțit de copii în momentul în care sunt luați de acasă de Barnevernet.

Citeşte şi:  Recomandăm. Căuşeni. Un alt caz al copiilor în situaţie de risc.

Autoarea lui este Gunn Astrid Baugerud, profesor asociat, la Departamentul de Asistență Socială, Protecția Copilului și Politici Sociale, de la Colegiul Universitar de Științe Aplicate din Oslo și Ankershus, cel mai mare colegiu universitar de stat din Norvegia. Studiul, aplicabil în domeniul psihologiei criminalistice, își propunea să afle cât de bine își aminteau copiii situația și arată că, de cele mai multe, copiii pot da informații corecte despre lucrurile serioase care li se întâmplă.

Cercetătoarea a însoțit echipele Barnevernet la 41 de cazuri în care serviciile sociale au luat copiii, de urgență sau planificat din familiile biologice. „Copiii care au fost luați de urgență au manifestat un stres semnificativ mai mare în timpul evenimentului, în comparație cu copiii care au fost anunțați și pregătiți că vor fi luați din familie”, spune Gunn Astrid Baugerud, care a arătat că, uneori, totul dura 20 de minute, copiii nu aveau timp să își ia, de pildă, o jucărie preferată, iar doi sau trei dintre ei au încercat să fugă.

Citeşte şi:  Norvegia a refuzat să întoarcă familiei un copil rus

Într-un interviu pentru Republica.ro, aceasta vorbește despre ce înseamnă interesul al copilului, despre când și cum trebuie să fie luat din familia naturală. „Angajații serviciilor sociale ar trebui, poate, să evite plasamentul în regim de urgență. Pentru că numărul de acum e prea mare și nu știu de ce este atât de mare în Norvegia și nu știu dacă acest lucru este în interesul superior al copilului. Dacă copilul este bătut sau părinții sunt drogați sau alcoolici, atunci trebuie să îl iei. Dar sunt o grămadă de cazuri care ar fi putut fi rezolvate altfel”, spune Gunn Astrid Baugerud.