Conducătorul centrului ştiinţific al Academiei Ruse de Ştiinţe din Kola, şef al Departamentului de Cristalografie al Institutului de Ştiinţe al Pămîntului din Sankt-Petersburg, profesorul Serghei Krivovichev, care de asemenea slujeşte şi în calitate de diacon la biserica cu hramul Sf. M. Mc. Pantelimon din Sankt-Petersburg, consideră că omul credincios nu e neapărat să se expună contra teoriei dawiniste a evoluţiei.

„Teoria evoluţionistă, în principiu nu contrazice Sfînta Scriptură” – a afirmat dînsul într-un interviu publicat de ziarul „Moskovskii komsomolets”.

Biblia spune că Dumnezeu L-a creat pe Adam din ţărîna pămîntului, iar acest fapt „poate fi interpretat în diferite moduri”, a spus profesorul.

„Din punct de vedere bilogic, omul face parte din natură, dar necătînd la aceasta, el nu este un animal, ci e mult mai superior acestuia, deoarece el are suflet nemuritor, care a apărut la fiecare om la un moment dat. De asemenea există chiar şi o teorie despre trei mai explozii: după prima explozie a apărut materia, timpul şi spaţiul; după a doua – viaţa, iar după a treia explozie – conştiinţa„, a afirmat omul de ştiinţă.

Astfel se primeşte că o perioadă oarecare de timp de la crearea sa de către Dumnezeu, omul (în particular Adam), a existat într-o stare de inconştienţă?

Potrivit lui S. Krivovichev,

„ştiinţa nu infirmă faptul că la un momdent dat în istoria omenirii a existat un progres, atunci cînd au început să apară desenele-ieroglife de pe pietre şi alte manifestări ale activităţii de creativitate şi conştiinţă”.

Oricum, profesorul a amintit faptul că oamenii de ştiinţă încă nu înţeleg cauza Big Bang-ului:

„Teoriile moderne dau diferite răspunsuri la întrebarea „cum”, dar nu au răspuns la întrebarea principală – de ce totul există?”. Conform părerii sale, „acestea sunt întrebări care nu au o explicaţie ştiinţifică”.

„Cum dintr-o dată, de la sine, totul a devenit frumos şi perfect pînă la ultima moleculă în genomul celei mai mici muşte şi a omului? Este imposibil, chiar şi din punctul de vedere al teoriei probabilităţii”, afirmă cu convingere Krivovichev.

În opinia sa, sensul ştiinţei e

„cunoaşterea naturei şi a locului omului în cadrul ei”, iar „al doilea aspect al ştiinţei, e pentru a servi omenirea, spre a facilita viaţa acestora”.

Traducere: aparatorul.md