Datele biometrice sunt viitorul, în România, şi deja prezentul în Rusia şi în China.
Omologul rusesc al Facebook-ului se numeşte ВКонтакте (Vkontakte sau Vk) şi este o platformă pe care, dacă încarci o poză cu o persoană pe care ai fotografiat-o pe stradă, poţi să-i afli identitatea cu ajutorul aplicaţiei Find Face. Condiţia e ca şi persoana respectivă să aibă cont pe Vk.
Find Face este produs de un start-up rusesc denumit NTech Lab, iar rata de acuratețe a recunoaşterii faciale este de peste 73%.
Poliţia din Rusia foloseşte acest soft on a daily basis.
Similar se întâmplă şi în China, unde datele biometrice sunt în trend. Multe dintre activităţile zilnice ale unui cetăţean chinez sunt facilitate de recunoaşterea facială. Inclusiv extragerea de bancnote din ATM.
Tehnologia elimină şi riscurile de infracţiuni/ilegalităţi.
Aşa cum era de aşteptat, Poliția Română nu are încă un sistem informatic de identificare biometrică a persoanei pe baza imaginii faciale, instituţia dispunând doar de date dactiloscopice (urme şi impresiuni papilare), date cu caracter personal ale suspecților sau autorilor de infracțiuni, imagini faciale ale persoanelor, semnalmente, semne particulare, tatuaje şi imagini faciale ale solicitanților de azil, înregistrate pe un flux de lucru distinct de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
AFIS, Imagetrack și CDN sunt sistemele de codificare și stocare ale Poliției Române şi sunt folosite în cazul persoanelor dispărute sau al cadavrelor.
Şi Direcția Generală de Pașapoarte deţine o bază de date importantă: aproximativ 4,7 milioane de imagini faciale, aferente pașapoartelor electronice emise până acum.
Cele mai mari baze cu date biometrice ale fețelor omenești se află în India (unde proiectul Aadhaar „îndosariază” peste 1,1 miliarde de oameni) și în SUA, unde FBI-ul a adunat, fără consimțământ, imaginile faciale a circa jumătate din populația adultă.
