Cotidianul New York Times, acest furnizor de ,,ştiri false”, a avansat încă un motiv pentru care toţi ar trebui să înceteze a mai face copii: încălzirea globală. Într-un articol din 5 februarie, intitulat ,,Fără copii din cauza încălzirii globale ?”, jurnalista Maggie Astor de la Times ia interviuri unei duzini de femei care au decis să nu nască copii într-o lume despre care cred în mod greşit că este la un pas de prăbuşire ecologică.

Femei ca Allison Guy, care a explicat: ,,Nu vreau să nasc un copil întrebându-mă dacă va trăi în vreun fel de distopie ‘Mad Max’”. ‘Mad Max’ este filmul clasic al lui Mel Gibson despre o lume care se clatină pe marginea anarhiei sociale.

În primul rând, neliniştea lui Allison din cauza încălzirii globale a făcut-o să folosească metode contraceptive. ,,Dacă nu ar fi vorba de schimbarea climatică – explică Times – ea ar renunţa la contraceptive mâine. ‘Dar estimările oamenilor de ştiinţă’, dacă nu sunt luate măsuri rapide, nu sunt ‘în concordanţă cu o societate stabilă’, a spus Allison Guy, de 32 ani, care lucrează la o organizaţie nonprofit de conservare a vietăţilor marine din Washington”.

Acum eu pot alcătui o listă de ţări unde femeile cumpătate ar putea dori să amâne a avea copii. Cei care trăiesc în ‘paradisurile’ socialiste ca Venezuela şi Zimbabwe, de exemplu, unde oamenii mor de foame din cauza administrării proaste a economiei de către guvern, ar putea în mod rezonabil să facă o pauză în naşterea de copii. Ţările musulmane ca Afghanistan sau Siria, care sunt în ghearele unor războaie civile brutale, partizane, probabil că nu par în mod special prietenoase faţă de familie pentru moment. Apoi este China unde, din cauza lipsei controalelor ecologice de către oficialii corupţi, aerul din oraşele principale este adeseori aproape irespirabil.

Articolul din Times relatează cum altă femeie, Cate Mumford, a fost atât de îngrozită de poluarea din China, încât a amărât-o în ce priveşte a avea propriii ei copii. ,,Sunt atât de bucuroasă că nu voi naşte un alt copil în această lume pentru a suferi cum suferă aceşti copii”, a spus ea pentru Times. Bineînţeles, în afară de cazul în care, dintr-un motiv bizar, ea hotărăşte brusc să emigreze în China, ea nu va fi nevoită să-şi privească copiii sufocându-se din cauza smogului.

Dar pentru tinerele americance ca Allison Guy şi Cate Mumford, care trăiesc în democraţia cea mai stabilă, prosperă şi conştientă de problemele mediului pe care lumea a văzut-o vreodată, a hotărî că ,,încălzirea globală” înseamnă a deveni sterp este un lucru bizar. Cu toate acestea, efectul coroziv al propagandei schimbării climatice asupra minţii persoanelor altminteri sensibile îşi spune cuvântul.

Aşa o găsim pe Elizabeth Bogard, studentă în anul I, care afirmă pentru Times că, în timp ce ei i-ar place să fie părinte, ,,mi-este greu să-mi justific dorinţele mai presus de ceea ce contează şi ce este important pentru toţi”. Ea îmi aminteşte de absolventa de la Universitatea Mills din 1969 care a declarat: ,,Zilele noastre ca rasă pe această planetă sunt numărate … Sunt extrem de întristată de faptul că cel mai uman lucru pe care îl am de făcut este să nu am copii”.

Această tânără, care a fost puternic influenţată de cartea lui Paul Ehrlich, Bomba populaţiei, şi-a intitulat discursul: ,,Viitorul este o farsă crudă”. Dar singura farsă în chestiune a fost mitul lui Ehrlich al suprapopulării, el însuşi fiind precursorul actualului mit al încălzirii globale cauzate de om.

Este aproape o certitudine faptul că Elizabeth Bogard a petrecut multă vreme în şcoală suferind cumplit când privea pozele cu pui drăgălaşi de urs polar care se confruntă cu dispariţia, deşerturile care avansează în Africa de Nord şi minunaţii atoli care se scufundă în apele oceanului în creştere. Nici unul din aceste fenomene nu are loc în realitate. În lumea reală – spre deosebire de lumea imaginară a apocalipsei mediului – populaţiile de urşi polari sunt viguroase, orice încălzire care are loc va aduce mai multă ploaie în Sahel (zonă uscată care se întinde din Sudan în est până în Senegal în vest, şi care desparte Sahara de regiunile tropicale ale vestului şi centrului Africii) şi lanţurile de insule joase ca Maldivele o duc bine.

Desigur, temerile de o viitoare apocalipsă nu sunt limitate la progresiştii americani. Articolul din Times citează de asemenea o femeie care trăieşte în Cairo, care spune că probabil ea va hotărî să nu aibă niciodată copii. ,,Ştiu că oamenii au un instinct puternic de procreere”, spune Maram Kaff, care vorbeşte ca şi cum propria ei specie a fost un fel de invazie străină, ,,dar acum instinctul meu este de a-mi proteja copiii de ororile viitorului neaducându-i pe lume”.

Citiţi din nou ultima frază. Această femeie îşi propune să-şi protejeze ,,copiii” de ,,ororile viitorului” prevenind naşterea lor. Cum, întreabă cineva ? Avortându-i ? Eliminându-i din existenţă cu totul ? Ea ar fi putut spune la fel de bine că i-ar sugruma în leagăn.

Acesta este un soi de nebunie anti-oameni, anti-copii care este produs de alarmismul schimbării climatice. Se ştie chiar că radicalii ecologişti din SUA, Europa şi de la ONU se referă la copii ca ,,emiţători de carbon”. Cu siguranţă, acesta este unul dintre cele mai puţin plăcute moduri de a te referi la nou-născuţi, inventate vreodată. Este profund dezumanizant. Şi ceea ce mişcarea ecologistă radicală, cu mentalitate pro-avort vrea să distrugă, mai întâi dezumanizează.

Autorul acestui articol, Steven Mosher, este preşedintele Institutului pentru Cercetarea Populaţiei şi autorul cărţii Intimidarea Asiei.

Sursa: www.lifesitenews.com, 12 februarie 2018,‘Climate change’ alarmism results in anti-baby madness. Here’s why