Ghid pentru pastorala ecumenica publicat de Patriarhia Latină

„Preoții” catolici vor putea oferi „tainele” spovedaniei, Euharistia și ungerea bolnavilor credincioșilor Bisericilor Ortodoxe, cu condiția să o solicite din proprie inițiativă; Tot papistaşii vor putea primi aceleași sacramente de la un slujitor al Bisericii Ortodoxe.

Ghid ecumenist: Slujitorii papistaşi vor putea spovedi, împărtăşi şi mirunge ortodocşii, dacă aceştia o vor solicita din proprie inițiativă

Patriarhul Pizzaballa: scopul este „să dea ceva ordine” acestei experiențe, pentru o nevoie care „vine din temelii, din viața de zi cu zi”.

Ierusalim (AsiaNews) – De generații Țara Sfântă se conturează ca un laborator al ecumenismului, interacțiunea tot mai mare dintre diferitele Biserici și credincioși „nu este nouă” și printr-un document „am dorit să dăm ceva ordine acestei experiențe”, Patriarhul latin al Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa a declarat pentru AsiaNews.

El comenta recenta publicare a „Orientărilor pentru Pastorala Ecumenica a Bisericilor Catolice din Țara Sfântă” aprobate la 5 octombrie de Adunarea Ordinarilor Catolici (Act). Textul reflectă ceea ce se întâmplă de ceva vreme în viața de zi cu zi, cu o interacțiune crescândă între creștini de diferite rituri și tradiții și implicațiile pe care aceasta le presupune în ceea ce privește doctrina și practicarea credinței.

„Țara Sfântă este un laborator, un termometru – adaugă patriarhul – dar este valabil și pentru Occident, din cauza fenomenului în creștere al imigrației”.

„Important este să subliniem că acestea sunt directive pastorale care nu ating doctrina, fără a o ignora”, menționând că până acum mai multe familii „sunt mixte” și trebuie oferite răspunsuri practice acestei realități. „Relația dintre Biserici”, a adăugat el, „nu este doctrină, ci o nevoie urgentă a familiilor înseși” care nu au nevoie atât de „principii” indisolubile, cât de „indicații” concrete.

Documentul va intra în vigoare pe 28 noiembrie și va fi aplicat în toate Bisericile Catolice din Țara Sfântă (Israel, Palestina, Iordania și Cipru), sub îndrumarea episcopilor, preoților, religioșilor (conducători) și credincioșilor de limbă arabă, evreiască și alte limbi, în comunitățile de migranți. Acesta va implica comunități legate de Patriarhia Latină, Biserica Greco-Melchită, Maronită, Sirio-Catolică, Armeană și Caldeeana. Textul îi îndeamnă pe credincioși să prioritizeze practicarea credinței și a sacramentelor „în propria lor Biserică”, să evite gesturile care ar putea părea a face prozelitism și să fie deschiși către alte confesiuni.

Abordarea este în concordanță cu „calea sinodală” conturată la 30 octombrie de Biserica Țării Sfinte în programul mai larg al sinodului general dorit de Papa Francisc în jurul a trei cuvinte cheie: comuniune, participare și misiune. Recomandările se concentrează pe împărtășirea vieții sacramentale cu botezații din alte confesiuni creștine și celebrări liturgice, în timp ce formarea ecumenica, școlile, tineretul și caritatea vor fi abordate la o dată ulterioară.

Preoții catolici vor putea împărtăși sacramentele spovedaniei și Euharistiei – se vorbește despre „ospitalitate euharistică” necatolicilor – și ungerea bolnavilor pentru credincioșii Bisericii Ortodoxe, cu condiția să o solicite singuri, inițiativă; vor trebui să respecte disciplina prin care sunt administraţi. Catolicii vor putea primi aceleași sacramente și de la un slujitor al Bisericii Ortodoxe, cu care există afinități mai mari.

Pentru experții Bisericii, documentul reprezintă un pas important în ecumenism și relațiile dintre confesiuni, deși Patriarhul dorește să clarifice că „nu inovează în nimic, ci pur și simplu a vrut să definească realitatea pe care o trăim în fiecare zi. Și, continuă el, să le dea preoților și parohilor îndrumări pentru a face față „cele mai complexe situații” fără a risca „simplificarea excesivă” sau „prozelitismul” într-un cadru de „bune relații” între Biserici.

Aceste relații ar părea mai aliniate cu ortodocșii „cu care împărtășim disciplina sacramentelor și a preoției”, în timp ce obstacole mai mari rămân cu lumea evanghelică și anglicană. Orientările sunt un răspuns la „o nevoie, un strigăt care vine de jos, de a face dialogul ecumenic mai concret. Nevoia de a fi împreună nu este o chestiune între teologi”, ci un aspect al unității creștine și un punct forte „de a relaționa” cu islamul și iudaismul”. După întunericul, tăcerea și distanța legate de pandemia de Covid-19, conchide patriarhul, Biserica „trăiește o nouă fază, am început sinodul cu entuziasm, există dorința de întâlnire și sărbătorire”.

Sursa: http://www.asianews.it/news-en/Holy-Land,-Ecumenism:-%27Reception%27-of-the-sacraments,-while-respecting-doctrine-54486.html