Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la începutul anului de studii 2018-2019, învățământul superior cuprindea 60,6 mii de studenți. Tendința de descendență se menține la toate tipurile de programe de studii. În cazul studiilor superioare de licență, acum avem cu 25,2 de mii de tineri sau cu 35,6% mai puțin decât în anul de studii 2014-2015.

UNIMEDIA și-a propus să afle cum explică managerii universităților, dar și experții în politici publice, acest fenomen.

Factorul demografic și migrația la studii, principalele cauze de reducere a numărului de studenți

Doar în perioada 2014-2015, numărul populației a scăzut cu circa 190 de mii de locuitori, dintre care 50 de mii sunt tineri cu vârste cuprinse între 19 și 23 de ani.

Pe parcursul ultimilor zece ani, din 2008 până în 2018, numărul de studenți în instituțiile de învățământ superior s-a redus de două ori, spune Olga Gagauz, vicedirectoare a Institutului Național de Cercetări Economice.

Factorul demografic este cel care influențează numărul de studenți, spune experta. Dacă până în anul 2008 s-a înregistrat o creștere continuă a acestui contingent, anume cu vârsta intre 19 și 23 de ani, începând cu 2008 se atestă o scădere a numărului de studenți.

„Totodată, există și alt fenomen, migrația la studii. Multe țări europene se confruntă cu reducerea numărului de tineri și oferta educațională a universităților din Europa s-a extins. Mai mulți ani la rând se constată o tendință stabilă că cei mai buni absolvenți ai liceelor pleacă la studii peste hotare, în România, Germania, Marea Britanie.

Conform unor estimări ale organizațiilor internaționale, numărul de studenți, cetățeni ai Republicii Moldova, în universitățile europene, constituie circa 30 de mii. Dar în această cifră intră și copii migranților moldoveni care lucrează peste hotare. Oricum, cifra este destul de mare”, spune Olga Gagauz.

Astfel, situația numărului de studenți „poate fi redresată doar în contextul general al îmbunătățirii situației demografice”.

„Universitățile încearcă să recruteze cât mai mulți studenți, scade cerința de admitere, nota medie de admitere, și acest fapt influențează calitatea pregătirii profesionale.

Probabil, instituțiile de învățământ superior trebuie să își schimbe strategiile de dezvoltare a programelor educaționale. Acestea pot fi extinse și pentru alte categorii ale populației. O tendință specifică țărilor europene este asigurarea programelor de educație pe tot parcursul vieții”.

Citeşte şi:  Universităţile din Republica Moldova ar putea dispărea, din cauza reducerii drastice a numărului de studenţi în ultimii ani

Republica Moldova, țara cu o pondere extrem de mare a elevilor care, după gimnaziu, nu urmează nicio formă de instruire

În 2013, Moldova înregistra cea mai mică rată de înrolare la studii superioare – 41,3%, se arăta în The Human Capital Report 2015, un raport anual realizat de Forumul Economic Mondial. Printre ţările comparate se numără Norvegia, Germania, Suedia, Cehia, Lituania, Franța, Rusia, Polonia, Letonia, Ucraina, Ungaria, România și Bulgaria.

Mai mult, potrivit Barometrului Demografic al Centrului pentru Cercetări Demografice, se atestă o pondere extrem de mare, de circa 29%, a tinerilor care nu urmează nicio formă de instruire sau pregătire profesională și care nici nu sunt încadraţi în câmpul muncii (NEET). La acest indicator, Republica Moldova depășește toate ţările comparate, fiind mult peste media ţărilor UE, care este de 17,9%.

„Acest fenomen este specific mai mult pentru mediul rural, este o situație problematică. Circa 20% din tineri ies timpuriu din sistemul educațional, nu au pregătire profesională, cel mai înalt nivel de studii fiind gimnaziul”, a explicat Olga Gagauz.

Lipsa unei planificări inteligente a locurilor în universități, o cauză a numărului mic de studenți înrolați

Anatol Gremalschi, profesor universitar și director de programe la Institutul de Politici Publice (IPP), afirmă că nu putem vorbi despre o criză a numărului de studenți, deoarece în anii 2000 a avut loc ceea ce numește el masificarea învățământului superior.

„Statul tot timpul a planificat locurile în universități în așa fel, încât fiecare copil să își găsească un loc, în universitate sau în școală, indiferent de faptul dacă are nevoie economia națională de atâția specialiști sau nu. În consecință, la noi s-a observat o creștere explozivă a locurilor în universități, a locurilor finanțate de stat, sau a celor finanțate de părinți.

Când a intervenit factorul demografic, oamenii care lucrează în universități au bătut alarma, semnalând că are loc o criză. În general, nu putem vorbi despre o criză, fiindcă fluctuațiile demografice sunt caracteristice oricărei țări, și dacă universitățile care planifică locurile în universități ar anticipa schimbările demografice, noi nu am avea astfel de situații”, explică Anatol Gremalschi.

Citeşte şi:  Ucraina riscă să se aleagă cu restricții comerciale din partea Republicii Moldova

Potrivit unui sondaj din 2019, realizat de IPP în rândul părinților, peste 70% din părinți speră că copiii lor vor absolvi studiile de licență și chiar masteratul.

„Poporul nostru apreciază foarte înalt nu studiile, dar actele de studii”, este de părere expertul în politici publice.

Lipsa competitivității, o problemă
Potrivit lui Gremalschi, nu atât lipsa de studenți este o problemă, ci lipsa capacității de competitivitate a universităților din țară, dar și lipsa competitivității între studenți.

„Noi spunem că universitățile nu au îndeplinit planul de admitere. Dar planurile de admitere de unde s-au luat, cine le-a scris? Un raport al Curții de Conturi din 2016 spune că nu există nici un fel de criterii, metodologii de a planifica admiterea în universități.

Orice universitate, ca să își păstreze resursele, oamenii, cere cât mai multe locuri. Un exemplu sunt facultățile de drept, care există practic în toate universitățile”, mai spune Gremalschi, accentuând că „scăderea numărului de studenți afectează negativ economia, în primul rând prin faptul că nu creează o competiție între studenți, însă competiția mobilizează”.

„Politicul a mers pe doleanța alegătorului, nu pe rațiuni economice”

„Factorul demografic duce la scăderea numărului de studenți în raport cu anul precedent. Nu putem spune că este un factor negativ, pur și simplu universitatea trebuie să își racordeze dimensiunile la contingentul de candidați care există”, mai explică Anatol Gremalschi.
Potrivit expertului, universitățile ar trebui să se concentreze pe calitatea predării oferite, dacă vor să atragă studenți și să-i convingă să rămână să învețe în țară.

„Avem universități în care 80% din corpul didactic sunt persoane care au absolvit departamentul respectiv. Universitățile, în primul rând, trebuie să atragă specialiști în domeniu. Când pregătești o meserie, cel care predă trebuie să fie profesionist în domeniu”, spune Gremalschi.

De asemenea, universitățile ar trebui să asigure mobilitatea cadrelor didactice, circa 30% din cursuri să fie predate de specialiști invitați, concept numit instruirea modulară.

Citeşte şi:  Pomenirea Sf. Sfinţit Mucenic Teodot, Episcopul Cirenei, care cuvîntul adevărului drept a învăţăt şi cu credinţa a răbdat până la sînge

Dar, scăderea numărului de studenți este tipică Europei de Est, mai afirmă expertul în politici publice: „Odată cu deschiderea frontierelor și libera circulație, foarte mulți studenți pleacă din fostele republici socialiste”.

Orientarea tinerilor din licee, un factor important pentru prevenirea scăderii numărului de studenți

Dinu Țurcanu, prorector în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, spune că primul lucru de care sunt interesați angajatorii, atunci când fac parteneriat cu universitatea, este forța de muncă.

„Nu știu dacă toți cei care absolvesc Economia și Dreptul muncesc pe specialitate și sunt solicitați, în economia națională, pe atâtea poziții. Orientarea corectă a tinerilor din licee ar asigura un echilibru, în așa fel încât economia națională să nu ducă lipsă de o anumită categorie de specialiști. Să nu vină, spre exemplu, cele două mari companii de cablaje, care au deschise uzine în Republica Moldova și să întrebe unde sunt inginerii”, susține Dinu Țurcanu.

Există mai multe acțiuni pe care o universitate le poate întreprinde pentru a deveni competitivă și a convinge studenții să rămână în țară:
Să colecteze sondaje de la studenți cât și de la absolvenți care menționează ce și-ar dori și ce-i deranjează;
Să aloce din buget pentru modernizarea spațiilor de studii;
Să ajusteze curriculum la cerințele pieței de muncă;
Să aibă relații strânse cu companii din domeniul pentru care pregătesc absolvenți;
Să identifice companii care ar putea oferi stagii de practică.

„Cea mai importantă consider că e orientarea corectă a tinerilor, viitori candidați. Tinerii trebuie să conștientizeze unde există locuri de muncă, pe ce domenii, în ce domeniu se investește, de ce ele sunt importante. Spre exemplu, anul acesta ne-am angajat într-o campanie dură prin licee, în care nu promovăm doar UTM ca universitate, ci în general ingineria ca domeniu”, ne mai spune Dinu Țurcanu.

Prorectorul afirmă că scăderea numărului de studenți în R. Moldova „pune în gardă”, dar este important ca „universitatea să își racordeze programele de studii și domeniile pe interior, astfel ca să fim cât mai aproape de realități”.