A calatorit Sf. Apostol Petru la Roma?

Sf. Nectarie s-a ocupat de un subiect de disputa pentru teologi, anume daca Apostolul Petru s-a dus vreodata la Roma. Sprijinindu-se pe dovezile serioase aduse, a ajuns la concluzia ca Sf. Petru n-a calatorit la Roma. Indirefent daca punctul sau de vedere convinge sau nu, Parintele Nectarie a incercat sa surpe orgoliul latinilor si o data cu acesta si temeiul intaietatii pretinse de institutia papala in intreaga Biserica crestina.

Chiar daca se va admite intr-adevar faptul ca Apostolul Petru este intemeietorul Bisericii Romano-catolice, totusi nu rezulta din nici o sursa ca aceasta ar detine primatul puterii, transmis de la un papa la altul. Istoria Bisericii graieste de la sine ca autoritatea suprema sunt Sinoadele Ecumenice. Ca sa arate cat de neintemeiate sunt pretentiile latinilor in legatura cu infailibilitatea papei, de Dumnezeu purtatorul parinte si profesor a avut rabdarea de a face o retrospectiva istorica, dovedind ca numerosi papi n-au fost deloc fara greseala, de vreme ce unii au cazut prada ereziilor, iar altii au dus o viata scandaloasa, lucru adeverit de nenumarate marturii. Multa lumina revarsa asupra subiectului capitolul ’’Despre erorile de dogma ale Papilor’’, demonstrand fragilitatea dogmei infailibilitatii.

Citeşte şi:  Confesiunea romano-catolică nu este membră în Consiliul Mondial al „Bisericilor”. De ce Biserica Ortodoxă nu poate la fel?

Acest studiu istoric si remarcabil dedicat cauzelor schismei, prin care Parintele Nectarie desfiinteaza catolicismul, se savarseste astfel: indiferenta papei a condamnat intreg Rasaritul sa sufere nenorocirile celei mai crude tiranii si aceasta pentru ca Biserica de Rasarit n-a tradat credinta Sinoadelor Ecumenice, desi toatei le-a conces papei. Dumnezeu sa va judece cu judecata dreapta si va da rasplata Sa in ziua cea mare, Ziua de Apoi. Dumnezeu sa fie ajutor neamului si Bisericii’’.

Despre erezia monofizita

In cartea sa, intitulata ’’Sinoadele Ecumenice ale Bisericii lui Hristos’’, Sfantul Ierarh Nectarie de Pentapolis scrie: Importanta si necesitatea celui de-al patrulea Sfant Sinod Ecumenic consta in urmatoarele:

  1. A condamnat in mod oficial Sinodul din Efes al lui Dioscor si l-a inlaturat din ansamblul Sinoadelor Ecumenice, aratandu-le pe acestea fara greseala.

  2. A detaliat si a clarificat relatia dintre cele doua firi ale lui Hristos, carmuind in chip intelept corabia ortodoxiei printre stancile nestorianismului si monofizismului.

  3. A judecat si a condamnat pe Dioscor si pe Eutihie si a condamnat erezia lor.

  4. A condamnat pe Nestorie si a confirmat hotararile Sfintelor Sinoade Ecumenice care au avut loc inainte.

  5. A alcatuit Hotararea Dogmatica prin care a pus capat discutiilor (controverselor).

  6. A facut o indreptare (un act reparatoriu), dand dreptate episcopilor nedreptatiti la Sinodul din Efes.

Citeşte şi:  Părintele Augustin Kandiotis: Câţi suntem credincioşi să stăm bine! Nu va trece papismul (romano-catolicismul), nu vor trece ereziile!

Despre protestanti

’’Protestantii care au parasit Biserica vazuta a lui Hristos, pentru a-si intemeia propriile comunitati de sfinti, gresesc impotriva caracterului de baza al Bisericii. Ei considera credina suficienta pentru mantuire si interpreteaza opera rascumparatoare ca pe o teorie teologica in stare sa il mantuiasca pe cel ce o studiaza ori o accepta. Dar Opera de Mantuire nu e o simpla teorie teologica, ci un fapt mistic savarsit in Biserica vazuta a lui Hristos si aceasta opera ofera credinciosilor mantuirea si partasia Duhului Sfant. (…)

Citeşte şi:  Faptele doctrinei ecumenismului sincretic se desfășoară și SE IMPLEMENTEAZĂ ACTIV în Biserica Ortodoxă

Daca in fiecare zi ar trebui sa ne adoptam parerile unii altora, Biserica Soborniceasca nu ar fi ceea ce a fost pana azi, prin harul lui Hristos, avand un singur cuget despre credinta, crezand nezdruncinat mereu acelasi lucru. Altfel, ar fi fost dezmembrata de o multime de erezii, nemaifiind Sfanta Biserica stalp si temelia adevarului, fara pata si cusur. Ar fi fost a viclenilor si a ereticilor care, dupa ce au fost invatati de ea, fara pic de rusine au respins-o. De asemenea, credem ca marturia Bisericii nu e mai prejos de autoritatea Sfintei Scripturi’’.

Din revista Atitudini, nr. 16, 2011