Cum arata Ardealul ortodox acum un an, dar acum zece ani, o suta de ani, dar acum 1000 de ani, in 1017?

1017. Sunt un preot “schismatic” vlah, umilit, batjocorit, sarac. Avem un vladica vrednic la Dabaca, harul Sfantului Duh lucreaza prin el. Sunt nascut chiar in Aschileu, Locul Legamantului, acolo unde am jurat ascultare fata de cuceritori. Ii iubim pe cei au invins in luptele cu noi. Nu sunt dusmanii nostri. Sunt zgarciti cu lacrimile noastre, dar noi ne rugam neincetat pentru mantuirea lor.

Nu avem voie sa savarsim Dumnezeiasca Liturghie! Dar noi ascultam de Dummnezeu, nu de oameni. Obositi, nemancati si infrigurati, frangem Painea, singura bucurie care renaste speranta in noi. Nu avem voie sa zidim biserici! Dar ei nu stiu ca inimile noastre sunt temple ale Sfantului Duh. Ne prigonesc episcopii! Dar ei nu stiu ca Hristos este Capul Bisericii, nu vreun loctiitor “indulgent’.

Citeşte şi:  Nu părăsiți niciodată rugăciunea și Dumnezeu nu vă va părăsi

In aceste vremuri randuite de Bunul Dumnezeu, cuceritorii vor sa ne instraineze de fiinta noastra, in acelasi an si prin aceleasi mijloace prin care toltecii au indraznit sa distruga cultura maya. Dar cine isi mai aminteste azi de tolteci?! Noi cautam simplitatea, harnicia si rugaciunea. Ei ne ademenesc cu noua inventie: berea din hamei.

Nu ascultam de gyula si de kende, ci de sfinti si de Maica Domnului. Vor sa ne rapeasca sufletul. Dar ei nu stiu ca sufletul nostru nu e de vanzare, nici pentru toata bogatia Morisenei. Nu ne recunosc, dar ne iau zeciuiala. Unii dintre fratii nostri au apostaziat. Ne rugam pentru iertarea lui Kendefi si a lui Josika. Din suspinul nostru se naste Paraclisul Ardealului, doina de jale cantata in fiecare amurg de toti. Slujim Liturghia pe moastele martirilor si avem atat de multi marturisitori care nu L-au tradat pe Mire! Suntem chinuiti zilnic si traim in mizerie, dar avem o nadejde, aceea ca Dumnezeu ne va invia din noroiul inghetat.

Citeşte şi:  Prin cei slabi se dovedeşte puterea harului lui Dumnezeu, nu prin cei tari

Suferim enorm vazand in ce conditii mizere-mizere-mizere ne crestem copiii. Dar vrem ca ostenelile duhovnicesti sa fie mai mari decat pacatele si Domnul slavei ne va izbavi de neamul acesta. Suntem colectionari de fericire: pe cea lumeasca am ratat-o. Nu vom fi inchisi pe viata in iad: suntem gratiati prin Jertfa Mielului divin si nu ne e frica de ce ne va face noua omul.

Citeşte şi:  Avva Macarie Egipteanul, “dumnezeul pamantesc” care acoperea greselile vazute si mangaia pe cei ce patimeau

Sfantul Gheorghe ne ajuta sa invingem balaurul apostaziei, al tradarii, al perfidiei, al furiei si al invidiei. Desi suntem la limita saraciei, ne ajutam intre noi. Nu ne e frica ca vom da celui ce are sau ca vom da prea mult cuiva. Biserica Ardealului este obstea celor mantuiti. Nu ne lenevim sa ne rugam pentru altii, nici impreuna cu ei.

Sub loviturile bicelor, Il avem pe Dumnezeu in fata ochilor. Ni-L facem prieten pe Hristos si suntem cei mai bogati. Domnul va rupe sarma ce ne sfasie inimile. Nu ii vom avorta pe oamenii Tai, trimisi sa ne elibereze. Zilnic rostim Psamul 22, o rugaciune a bucuriei si a increderii. Si stim ca pana si cea mai intunecata noapte are sfarsitul ei.

Sursa: Lumea Credintei