cenzuraMinisterul Afacerilor Interne a pregătit un nou proiect de lege, prin care se instituie cenzura Internetului. Deși proiectul de lege este orientat spre combaterea pornografiei infantile și combaterea terorismului, în conținutul proiectului se prevăd o mulțime de articole, prin care se oferă organelor de anchetă dreptul să blocheze site-uri, să fie verificate email-urile personale, sms-urile și permite citirea mesajelor Viber, Telegram sau WhatsApp.

Inițiativa MAI presupune că în art. 133 din Codul de procedură penală urmează să fie introduse modificări, care vor permite citirea email-urilor, dar și altor „mesagerii textuale” (ex: Viber, Telegram, Skype, WhatsApp).

Autoritățile doresc și modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova. În art. 247 se dorește introducerea unor obligații pentru operatorii de Internet (Starnet, Orange, Moldcell etc), prin care aceștia vor fi obligați să filtreze și să ahriveze traficul ce trece prin propria rețea, dar și să blocheze IP-urile serverelor, pe care sunt stocate diferite site-uri.

Guvernul include în lista actelor ce urmează a fi modificate Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, unde în art. 7 prevede obligaţii pentru furnizorii de servicii să conserveze traficul de telefonie fixă și telefonie mobilă de la 180 zile la 1 an, iar traficul de Internet – 6 luni. Aceste prevederi vor crește considerabil costurile întreținerii afacerilor operatorilor de telefonie mobilă sau servicii Internet.

Citeşte şi:  Încasările din veniturile administrate de către Serviciului Fiscal de Stat au crescut cu 4,3% față de perioada similară a anului 2018

Ministerul de Interne argumentează inițiativa legislativă prin alierea la normele europene, prevăzute în diverse directive UE sau ale Consiliului Europei. De asemenea, MAI susține proiectul de lege prin necesitatea combaterii pornografiei infantile, exploatarea sexuală a copiilor, propaganda războiului sau terorismului, discriminarea rasială, ostilitate sau violență.

Amintim că pe parcursul anului 2013 – 2014 au existat mai multe inițiative ale Procuraturii Generale, SIS și MAI prin care se instituia cenzura Internetului. Ulterior, autoritățile au retras aceste proiecte de lege. În acest moment, aceleași prevederi se înaintează, deja în cadrul unor noi proiecte de lege.

Aceste reglementări vin în contradicțiile cu recomandările structurilor europene, care susțin că operatorii nu au obligația să conserveze traficul și să filtreze pachete de date, ci doar să asigure cetățenii cu servicii de conexiune la Internet.

Citeşte şi:  Serviciul Fiscal de Stat va fi reorganizat

Spre exemplu, o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului constată în unanimitate că a existat o violare a articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului în cazul unei hotărâri judecătorești din Turcia, prin care a fost blocat accesul la toate site-urile Google, fiind invocată o insultă în memoria lui Ataturk pe unul dintre mini-site-urile găzduite de serviciul Google Sites. În acest caz, CEDO a constatat că „o singură restricție privind accesul la o sursă de informare (conținutul produs de un singur utilizator – n.r.) ar fi fost compatibilă cu Convenția în cazul unui cadru legal strict”, însă „o interdicție generală este o încălcare a accesului la Internet și aduce prejudicii dreptului la libertatea de exprimare și de informare”.

Poziția CEDO este încălcată în modificările, care se propun a fi operate în proiectul de lege inițiat acum de autorități, în care se prevede că providerii de Internet vor fi obligați să blocheze anumite site-uri. Modificările la legislație nu își propun să fie înlăturat conținutul ilegal de pe un anumit site, care este produs de un singur utilizator, ci blocarea site-ului în întregime, fapt ce contravine poziției CEDO.

Citeşte şi:  Maşini blindate şi poliţişti înarmaţi în sectorul Sculeni (FOTO)

Un alt exemplu relevant este poziția Consiliului Europei. Adunarea Parlamentară a CoE s-a expus într-o declarație în privința protecției libertății de exprimare și de informare cu privire la Internet și mass-media on-line. Astfel, „statele membre nu ar trebui să impună furnizorilor de servicii (Starnet, Orange, Moldcell etc – n.r.) o obligație generală de a monitoriza conținutul de pe Internet, de a oferi acces, de a transmite sau stoca, nici de a căuta activ fapte sau circumstanțe care indica o activitate ilegală. Statele membre ar trebui să se asigure că furnizorii de servicii nu sunt responsabili pentru conținutul de pe Internet atunci când funcția lor este limitată, așa cum este definită de legislația națională, de a transmite informații sau oferind acces la Internet.”

Această poziție a Consiliului Europei este încalcată în modificările, care se propun a fi operate la Codul contravenţional al Republicii Moldova prin art. 247 prim, unde se prevede că operatorii vor fi obligați să conserveze tot traficul informatic și să blocheze anumite site-uri.

Sursa: agora.md