“Guvernul federal a primit informaţii ce afirmă că telefonul mobil al cancelarului ar fi putut fi spionat de serviciile americane”, a anunţat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, precizând că aceasta i-a telefonat miercuri, 23 octombrie, preşedintelui SUA, Barack Obama.
La Washington, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei SUA, Jay Carney, a declarat că în timpul convorbirii telefonice de miercuri dintre Obama şi Merkel, “preşedintele l-a asigurat pe cancelar că SUA nu supraveghează şi nu vor supraveghea comunicaţiile cancelarului”. Însă, aşa cum subliniază EUobserver, asigurările acestuia nu se referă şi la activităţi trecute.
Şefii de stat şi de guvern din UE s-au întîlnit joi şi vineri, 24 şi 25 octombrie, la Bruxelles, în cadrul primului summit dedicat agendei digitale, care însă se va concentra asupra unor chestiuni legate de piaţa unică, încercând să îndepărteze dezbaterea de acuzaţiile de spionaj electronic care planează asupra Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA şi de tema protecţiei datelor, scrie portalul de ştiri europene EurActiv.
Draftul de concluzii ale summitului, consultat de EurActiv, confirmă faptul că statele membre preferă să se axeze asupra ‘pieţei unice digitale’ decât să se angajeze într-o dispută deschisă asupra reglementărilor privind protecţia datelor. Astfel, acestea se concentrează asupra pachetului privind piaţa unică a telecomunicaţiilor propus de Comisia Europeană şi care este încă evaluat de Parlamentul European.
‘Consiliul European salută prezentarea Comisiei privind pachetul ‘Un continent conectat’ şi îl încurajează pe legislator să efectueze o examinare intensivă în vederea unei adoptări rapide’, menţionează concluziile.
Totuşi, în demersul de a realiza piaţa unică a telecomunicaţiilor apar şi chestiuni în dispută. Astfel, nevoia de a armoniza alocarea spectrului de frecvenţe este susţinută, dar cu menţiunea că trebuie respectat faptul că ‘spectrul de frecvenţe reprezintă o sursă de venituri naţionale’.
Deşi CE intenţionează să le dea statelor membre dreptul de a continua să obţină venituri din acordarea licenţelor pentru frecvenţele radio, acesta va fi supus unor limite armonizate şi care vor fi decise la Bruxelles. Printre ţările care vor încerca cel mai probabil să se opună dorinţei Bruxelles-ului de a controla alocarea spectrului de frecvenţe sunt Franţa, Germania şi Marea Britanie.
Ideea foarte populară de a elimina costurile de roaming în Europa, un alt element esenţial al propunerii privind realizarea pieţei unice a telecomunicaţiilor, s-ar putea dovedi de asemenea una spinoasă, întrucât statele membre cu mari operatori de comunicaţii, precum Franţa, Italia şi Germania, ar putea încerca să protejeze interesele acestor companii. În plus, firmele din sectorul de telecomunicaţii se plâng că eliminarea taxării roaming-ului i-ar lipsi de o sursă de venituri într-un moment în care profiturile lor sunt în scădere.
Elefantul din cameră va fi la summit protecţia datelor, notează EurActiv. În prezent, concluziile îngroapă chestiunea sub alte propuneri privind telecomunicaţiile, referindu-se doar la importanţa stimulării ‘încrederii cetăţenilor şi a mediului de afaceri în economia digitală, inclusiv printr-un cadru legal pentru o puternică protecţie a datelor’.
Concluziile Consiliului adaugă faptul că adoptarea ‘anul viitor’ a unor reglementări în domeniul protecţiei datelor ‘este esenţială pentru stabilitatea şi creşterea pieţei unice digitale’.
Luni, 21 octombrie, eurodeputaţii din Comisia libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a PE au votat o rezoluţie privind întărirea legislaţiei pentru protecţia datelor, care prevede impunerea de amenzi de până la 100 de milioane de dolari unor companii precum Yahoo!, Facebook sau Google dacă încalcă regulile. În plus, atât eurodeputaţii, cât şi comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, au legat în mod public necesitatea unor măsuri mai ferme pentru protecţia datelor de presupusele abuzuri asupra dreptului la viaţa privată care au ajuns la cunoştinţa opiniei publice după dezvăluirile fostului consultant al CIA Edward Snowden.
‘PE a aruncat mănuşa, iar acum liderii europeni trebuie să se ridice la înălţimea provocării. Şefii de stat şi de guvern ar trebui să transmită clar că este mare nevoie, şi este nevoie acum, de reguli comune europene pentru protecţia datelor’, a declarat Reding într-un comunicat dat publicităţii după votul de luni din Comisia LIBE.
Situaţia ar putea fi însă complicată de ultimele informaţii făcute publice de guvernul federal german, potrivit cărora mobilul cancelarului Angela Merkel este posibil să fi fost spionat de serviciile de informaţii americane.
‘Guvernul federal a primit informaţii ce afirmă că telefonul mobil al cancelarului ar fi putut fi spionat de serviciile americane’, a anunţat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, precizând că aceasta ‘i-a telefonat astăzi /miercuri/ preşedintelui Obama’.
‘Ea a afirmat clar că, dacă astfel de practici sunt confirmate, le dezaprobă categoric şi le-ar considera total inacceptabile. Între prieteni apropiaţi şi ţări partenere de decenii, ca Republica Federală Germania şi Statele Unite, o asemenea supraveghere a unui şef de guvern nu poate exista. Ar fi o lovitură serioasă dată încrederii reciproce. Astfel de practici trebuie să înceteze imediat’, adaugă cancelaria federală.
La Washington, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei SUA, Jay Carney, a declarat că în timpul convorbirii telefonice de miercuri dintre Obama şi Merkel, ‘preşedintele l-a asigurat pe cancelar că SUA nu supraveghează şi nu vor supraveghea comunicaţiile cancelarului’. Însă, aşa cum subliniază EUobserver, asigurările acestuia nu se referă şi la activităţi trecute.
Germania este ultima adăugată pe lista statelor de prim-plan din UE nemulţumite de activităţile de spionaj ale NSA, după ce Le Monde a dezvăluit că peste 70 de milioane de convorbiri telefonice au fost interceptate în Franţa într-o singură lună, iar în Italia mocneşte un scandal similar după ce membrilor unei comisii parlamentare li s-ar fi spus în cursul unei vizite la Washington că email-urile, convorbirile telefonice şi mesajele italienilor au fost interceptate. Chestiunea a fost ridicată miercuri în cadrul unei întâlniri a premierului Enrico Letta cu secretarul de stat american John Kerry, aflat în vizită la Roma.
O altă chestiune care va ţine capul de afiş al summitului UE este cea a imigraţiei, după tragediile soldate cu moartea a sute de persoane în Marea Mediterană.
‘Trebuie să facem totul pentru a preveni tragedii precum cea de la Lampedusa. Sper că Consiliul European va deschide un nou capitol în managementul comun şi în asumarea comună a responsabilităţii la nivelul UE pentru politicile privind migraţia’, a declarat preşedintele CE, Jose Manul Barroso, în cadrul dezbaterii de miercuri din plenul PE privind pregătirea Consiliului European.
Ministrul de externe francez, Laurent Fabius, a declarat miercuri în acest sens că ţara sa nu exclude ideea propusă de Italia, privind realizarea unei ‘task force’ în Marea Mediterană. ‘Franţa a venit cu propuneri precise şi sper că cât mai multe dintre ele vor fi adoptate’, a spus Fabius.
‘Trebuie întărite mijloacele de supraveghere şi există această idee a unei capacităţi de intervenţie rapidă pentru a lupta împotriva filierelor de imigraţie clandestină’, a adăugat şeful diplomaţiei franceze.
Italia a solicitat angajamente precise în domeniu, insistând pe consolidarea Frontex şi pe intrarea în funcţie în termenul prevăzut, la începutul lui decembrie, a Eurosur, sistemul european de supraveghere a frontierelor.
Sursa: corespondenţă Agerpres de Florin Ştefan
