Inducerea travaliului e o metodă de a provoca naşterea pe cale artificială. Metoda pungii de apă implică extragerea organelor de la un bebeluş viu, atunci cînd capul acestuia se află în interiorul mamei, în sacul amniotic, iar restul corpului este scos şi disecat.

Logica reprezentanţilor Patriarhiei Moscovei: Să folosim “roadele” uciderii bebeluşilor nevinovaţi!
Nouă bebeluşi au fost născuţi în sacul amniotic, după o perioadă de sarcină de 12-17 săptămîni, pentru ca apoi, în cîteva minute, să li se extragă organele. Pe viu! Fără anestezie! Acest lucru a fost raportat de un producător de linii celulare într-un jurnal ştiinţific serios.
Acest proces este demonstrat în imaginea de mai jos:

Logica reprezentanţilor Patriarhiei Moscovei: Să folosim “roadele” uciderii bebeluşilor nevinovaţi!
De aceea chiar şi din punct de vedere subiectiv, reieşind din motivele avortului, la unul din trei complici, primim o astfel de imagine.
Un participant din cei trei complici la avort (biolog) ştia şi dorea acest avort în scopuri creării unui medicament în viitor, respectiv acesta acţionează în calitate de client al acestui avort, deoarece dă indicaţii medicului despre metodele şi mijloacele de a extrage cele mai mari beneficii pentru medicină în urma uciderii bebeluşului.
Al doilea din cei trei complici (medicul care face avortul), prin această intervenţie, cel puţin cunoaşte exact că trupul ucis de el al bebeluşului vor fi folosite în scopuri medicale. Şi adesea acest medic foloseşte metode şi mijloace speciale, spre exemplu inducerea travaliului prin metoda sacului amniotic, cu scopul de a respecta cerinţele stricte ale ştiinţei şi medicinei în privinţa trupurilor bebelușilor ucişi prin avortare, pentru producerea de leacuri medicale.
Al treilea complice al avortului (mama), are rol de obiect de control din partea medicului care face avort, şi nu cunoaşte exact scopul avortului. Dar precum s-a menţionat mai sus, aceasta ar putea foarte bine să îşi dea seama despre soarta care îl aşteaptă pe copilul ucis.
Astfel, din punct de vedere obiectiv (acţiunile exterioare ale complicilor la avort), cît şi din punct de vedere subiectiv (motivele acţiunilor complicilor), fiecare poate ajunge la concluziile:
1) aceasta reprezintă o crimă deliberată şi planificată în prealabil asupra unui copil;
2) această ucidere a unui bebeluş are loc pentru a obţine „ţesuturi perfect curate”;
3) aceste „ţesuturi” se obţin cu scopul folosirii lor ulterioare în industria medicinală şi farmaceutică;
Ulterior, obţinerea unor astfel de „ţesuturi” prin intermediul avorturilor a devenit baza (materia primă medicinală, una din componente) pentru crearea vaccinurilor anti-covid.
Biserica Ortodoxă Rusă / Patriarhia Moscovei, în documentele sale oficiale de cel mai înalt nivel (decizia Sinodului Episcopilor din 2020) declară că tratamentul prin folosirea unor astfel de „ţesuturi şi organe obţinute din embrioni umani, avortaţi în diferite starii de dezvoltare”, este „absolut inacceptabil”.
Şi mai departe, Sinodul din 2020 indică două motive pentru o interdicţie atît de strictă.
Primul motiv – e complicitatea la păcatul avortului, care este condamnat ca „păcat de moarte”.
Al doilea motiv – un astfel de tratament contribuie inevitabil la „răspîndirea şi comercializarea avortului”.
Oferind o evaluare morală a unui astfel de tratament care foloseşte celule de copii avortaţi, Patriarhia Moscovei îl indică drept „un exemplu de imoralitate flagrantă”, „fiind de natură criminală”.
Autor: Veaceslav Romanov, profilul său de socializare