O conferință științifică și practică a avut loc, in aceste zile, la Universitatea Sfantul Tihon din Moscova. Această conferință, organizată cu binecuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, a fost intitulata „Sinodul Pan-Ortodox: opinii și așteptări”.
Cu aceasta ocazie, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk a sustinut o prezentare a „poziției Bisericii Ortodoxe Ruse în pregătirea Marelui si Sfantului Sinod Panortodox”.
De asemenea, dupa mai multe prezentari, Mitropolitul Ilarion a comentat, conform informatiilor oferite de Departamentul de Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Ruse:
„Am ascultat cu atenție prezentările vorbitorilor, și aș dori să comentez și să aduc unele clarificări.
Într-adevăr, atunci când vorbim despre Marele si Sfantul Sinod Pan-ortodox, adesea în mod voluntar sau nu, se face analogie cu Sinoadele Ecumenice. Dar, această analogie nu este cu totul potrivita, întrucat Sinoadele Ecumenice au fost, de fapt, convocate în condiții diferite, pentru discutarea unor teme complet diferite. Rezultatele au fost, de asemenea, destul de diferite.
Sinodul Ecumenic nu este un organism regulat, dedicat managementului în Biserica Ortodoxă. El este, de fiecare dată, o întrunire specială. Fiecare Sinod Ecumenic a fost convocat pe marginea unei erezii, care era necesar să fie respinsă.
Într-adevăr, fiecare episcop care a participat la Sinoadele Ecumenice a avut un vot, iar deciziile au fost rezultatul acestui vot. Dar, numărul participanților nu a fost limitat. Toti cei ce au vrut si au putut sa participe la Sinod au facut-o. S-a întâmplat că unii nu au ajuns la timp și, apoi, au atacat deciziile sinodale.
Am propus chiar de la început să se adune toți episcopii. Voturile ar fi permis să fie exprimata opinia majorității. Ni s-a spus că este imposibil să se stranga un asemenea numar mare de episcopi, si ca este mai bine să se stabilească un număr de ierarhi reprezentând fiecare Biserică. A fost propus, pentru prima dată, numarul 12, apoi 20, și în cele din urmă ne-am oprit la 24 de episcopi. Acest lucru înseamnă că unele Biserici vor fi reprezentate de toți episcopii lor, în timp ce în altele, cum este si Biserica noastră, care are aproximativ 350 de episcopi, doar de o parte nesemnificativă care sa participe la Sinod. În aceste condiții, singura soluție posibilă, pe care am insistat, a fost aceea ca fiecare Biserică sa dipuna de un vot, și nu fiecare membru al delegațiilor. În caz contrar, consensul pan-ortodox ar fi fost complet denaturat. Nu puteam merge la Sinod, daca devenea posibila adoptarea de decizii care sa nu fie primite de Biserica noastră.
De asemenea, s-a propus ca heterodocșii sa nu fie doar observatori, ci și respondenți. Cu toate acestea, în condițiile actuale ale relațiilor noastre cu creștinii heterodocsi, nu ne putem referi la fostele Sinoade Ecumenice. Dogma ortodoxă nu era încă clarificata terminologic: pe unele probleme, nu exista încă nicio soluție acceptată in comun. Acesta este motivul pentru care aceste Sinoade fusesera convocate.
Situația este diferită în ziua de staazi. Doctrina Bisericii Ortodoxe este deja stabilita. Noi știm perfect unde este Ortodoxie și unde este erezie. Iar aici putem vorbi despre cei care ii numesc eretici pe toti cei care au opinii eronate. Dacă vorbim despre dialog, dialogul presupune respectarea unui cod de politețe. Chiar și Apostolul Pavel, când a venit la Areopagul din Atena, nu a spus: „Voi sunteti pagani, atei, va închinati la idoli”. El le-a spus atenienilor:
„22. Şi Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: Bărbaţi atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte evlavioşi.
23. Căci străbătând cetatea voastră şi privind locurile voastre de închinare, am aflat şi un altar pe care era scris: „Dumnezeului necunoscut”. Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L, Îl cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu vouă.” (Faptele Sfinţilor Apostoli 17).
Este o abordare misionară, care poate aștepta un oarecare succes. Cu toate că, din cate observăm, Apostolul Pavel nu a reușit în Areopagul atenian, succesul a venit mai târziu. Misiunea cere ca noi să dialogam fără a abdica, in vreun fel, de la propriile noastre poziții.
Documentele, care au fost discutate astăzi si în cadrul conferinței, pot fi supuse unor îmbunătățiri. Credeti-mă, am folosit toate eforturile noastre, pentru ca aceste documente să fie mai bune decât au fost ele inițial. Dar, așa cum am spus în prezentarea mea, nu am reușit peste tot: unele dintre amendamentele noastre nu au fost ascultate sau adoptate. Prin urmare, dacă putem formula acum amendamente concrete la aceste texte, vom avea ocazia sa le prezentam Sinodului Pan-Ortodox. Acestea vor fi prezentate, probabil, personal, de catre Patriarhul Kirill, în timpul reuniunii Primatilor, programată pentru 17 iunie, chiar înainte de Sinod.
În ceea ce privește Sinodul Pan-ortodox, nu ne putem aștepta să fie creat vreun organ bisericesc care sa impuna decizii. Primirea deciziilor Sinodului Panortodox este o problemă-cheie. Această recepție are loc acum. Documentele au fost publicate, ele trezesc unele critici din diferite părți, în diferite Biserici locale, și nu vor putea fi ignorate. Nu vorbesc despre provocări la adresa unitatii Bisericii, ci am în vedere critica teologică destul de serioasă și constructivă, care provine de la ierarhi, teologi. Cred că această critică este importanta, astfel încât deciziile luate la Sinod sa nu aiba parte de respingere din partea credincioșilor noștri”.
Participanții la conferință au discutat problemele în mod liber. O rezoluție finală a fost adoptată la sfârșitul conferinței, care va fi prezentata Sanctității Sale Patriarhul Kirill al Moscovei și al întregii Rusii.
Sursa: Lacasuri Ortodoxe