gherasim-iscu”Când eram în închisoare mă simțeam foarte, foarte bolnav.(..) La dreapta mea era un preot pe nume Iscu. Fusese stareț. Acest om la 40 de ani ai săi, fusese așa tare torturat, încât urma să moară. Dar fața lui era senină. El vorbea de nădejdea sa în ceruri, despre dragostea sa în Hristos, despre credința sa. Radia de bucurie. La stânga mea era torționarul comunist care îl torturase pe preot până la moarte. S-a întâmplat ca acel torționar comunist care îl torturase pe acest preot să fie și el torturat până la moarte de camarazii săi. Sufletul lui era în agonie. În timpul nopții s-a trezit și a spus: ”Părinte, te rog, roagă-te pentru mine, nu pot muri, am făcut atâtea crime înfricoșătoare!”

Citeşte şi:  Părintele Arsenie Papacioc - Despre cumplita perioadă de detenție din închisorile comuniste

Atunci am văzut o minune. Am văzut preotul care agonise, chemând alți doi prizonieri și sprijinindu-se pe umerii lor, încet, încet a trecut peste patul meu, s-a așezat pe patul ucigașului și i-a mângâiat capul-niciodată nu voi uita acest gest, am privit pe cel ucis, mângâindu-și ucigașul. Aceasta e dragostea, a găsit milă pentru el. Preotul (Iscu) a zis: ”Ești tânăr, nu știi ce ai făcut, te iubesc din toată inima mea”. Dar nu a spus pur și simplu aceste cuvinte. Poți să spui ”dragoste” și e un cuvânt format din patru litere (n.n: love), dar el iubea cu adevărat ”Te iubesc din toată inima mea”. Apoi a continuat: ”Dacă eu care sunt un păcătos pot să te iubesc atât de mult, imaginează-ți-L pe Hristos, care este iubirea întrupată, cât de mult te iubește El. Și toți creștinii pe care i-ai torturat, știu că ei te vor ierta, că ei te iubesc și Hristos-Însuși te iubește, El vrea să te mărturisești mult mai mult decât o dorești tu. Te întrebi dacă păcatele tale pot fi iertate. El dorește să-ți ierte păcatele mai mult decât dorești tu ca păcatele tale să fie iertate. El dorește ca tu să fii cu El în cer, nu trebuie decât să te întorci către El și să te pocăiești.

Citeşte şi:  Din poezia închisorilor comuniste – Ofrandă

În această închisoare din care nu se mai putea scăpa, am auzit mărturisirea unui ucigaș către cel ucis. Viața este mai înfricoșătoare decât o poveste. Nici un autor nu ar putea să scrie așa ceva. Cel ucis aproape de moarte-a primit mărturisirea ucigașului. Cel ucis a dat iertarea acelui ucigaș. S-au rugat împreună îmbrățișându-se reciproc, iar preotul s-a întors în patul său. Amândoi au murit în aceeași noapte. Era ajunul Crăciunului, dar nu era un ajun obișnuit în care ne aminteam pur și simplu Nașterea lui Iisus în Betleem. Era un ajun de Crăciun în timpul căruia Iisus S-a născut în inima unui comunist.

Citeşte şi:  Cinstirea sfintilor din temnitele comuniste

Richard Wirmbrand, Cu Dumnezeu în subterană