Zis-a Domnul: „Faceti-va prieteni cu bogatiile nedrepte, ca sa intrati in casele cele vesnice.” Si zicand asa: „din bogatiile nedrepte”, a aratat ca, adica, indreptarea ta sa se faca in vremea de acum. Ceea ce, adica, rau ai castigat, sa imparti bine. Adunata-i din nedreptate, acum caindu-te sa risipesti cele adunate.

Ca nu aceasta este fapta buna, ca sa dai, din acelea, o parte, ci, a se lipsi de toate acelea, este lucru bun. De vreme ce, cea mai grea faradelege este ca, adica, de la unul a apuca si altuia a da. Iar de faci milostenie din nedreptate, apoi sa miluiesti pe aceia pe care i-ai asuprit.

Ca nu acela ce miluieste pe multi este milostiv, ci acela ce nici pe unul nu asupreste, nici ii face nedreptate, pentru ca cei ce nu se departeaza de la nedreptati si aduc daruri lui Dumnezeu, aceia neprimiti sunt. Caci scris este: „Jertfele celor fara de lege, urate sunt lui Dumnezeu.” Mai bine este a nu castiga o avere ca aceea, decat a o da lui Dumnezeu cu fatarnicie.

Citeşte şi:  Lingușirea – o răutate respingătoare, ascunsă sub masca prieteniei

Iar, pentru cei ce nu fac milostenie la saraci, zice Proorocul: „Cela ce-si astupa urechile sale, ca sa nu auda pe saraci, si el insusi, oarecand va striga si nu-l va auzi nimenea.” Drept aceea, se cade a pune in minte mila si judecata, adica, sa castigam dupa dreptate si sa impartim milostenie, dupa cum este scris, ca prin aceasta sa ne apropiem de Dumnezeu.

Citeşte şi:  Despre rugăciunea pentru aproapele - Sfântul Ioan de Kronstadt

Deci, intru aceasta, sa se cerceteze cu dinadinsul fiecare pe sine si sa se socoteasca: oare, dintru ale sale osteneli are bogatia din care voieste sa aduca daruri lui Dumnezeu, ori, poate a facut sila celor neputinciosi, sau a jefuit pe cei de sub stapanirea lui? Ca, macar de esti si stapanitor, sa nu faci sila, nici sa jefuiesti, ci, de ti se va intampla tie si sa ai stapanire, sa arati, mai ales, dreptatea ta.

Iar, de vei lua de la saraci si vei da la alti saraci, apoi mai bine este tie sa nu jefuiesti cele straine, nici sa faci cu ele milostenie, ca sa nu-ti faci jertfa ta urata, apucand a o aduce din nedreptate? Ci, cu ceea ce voiesti sa miluiesti pe alt sarac, mai bine sa-l miluiesti pe acela caruia i-ai facut nedreptate. Ca Dumnezeu nu primeste jafuri si apucaturi. Pentru ca milostenie din nedreptate nu se face, nici din blestem nu vine binecuvantare, nici din lacrimi, veselie.

Citeşte şi:  Pr. Ioan Teşu - Folosul ispitelor. Adevărata teologie a necazurilor sau a încercărilor

Drept aceea, rogu-va pe voi, in tot locul sa va socotiti si sa va paziti pe voi si sa va siliti a face poruncile Domnului, ca sa aflati odihna sufletelor voastre.

Sfantul Ioan Gura de Aur